Educazione:Storia

Marc Cato l'Ancien: vita è travagliu. Trattatu di Agricultura

U puliticu è u scrittore Mark Porcius Cato l'Ancien (u maiuronu sò chjamati da i so discendenti, micca cunfidendu cù u bisfigliolu) nascìu ntô 234 aC. E. Hè urigginariu da a cità di Tuscula, situatu quarchi kilometra di Roma, è hà appartinutu à a famiglia plebianu.

Serviziu in l'esercitu

Catocu puderia passà a so pruduzzioni di a vita, ùn era micca sparata in u 218 aC. E. A Siconda Guerra Punicu. A quelli tempi, Roma hà cumpete nantu à una basa equalizada cun Cartaggini, cu lu cummandante Anibal hà invadutu l'Italia in una nova campana. A causa di a situazione difficulosa in a repubblica, ancu u ghjovanu Catone l'Ancien era chjamatu à l'esercitu. Piglia prestu prestu un tribuni militari. Per parechji anni u ghjovanu servitore in Sicilia. U so capunanzu immediata era u famusu cummandante Marc Claudiu Marcellu.

In u 209 aC. E. Catone u Elder si tramutò à u serviziu di u cumandru militari Quintus Fabius Maximus Cumptator. Allora era in l'esercitu di Guy Claudius Nero è in i so furmati participà à a battaglia di Metavere in u Nord d'Italia. In questa battaglia, i Rumani scunfanu l'armata di u fratellu minore Anibal Gadrubal. Una longa campana contru Carthage hà permessu di a talentu Marcu Cathon per ottene ricunniscenza in spite da u so articulu articulu. In Roma antica, sti pepite era chjamatu "nova persona".

Duranti a Siconda Guerra Punicu, Cato principia assai utili per a futura carriera di cunnuttenu. Per esempiu, hà fattu amici cù Lucius Valerius Flaccus, chì hè divintatu u pretore di a repubblica. Un altru fattore in l'ascesa di Marcu era a morte di un grande numaru di aristucratici rumani durante a guerra. Hè sopratuttu assai rapprisentanu di a nubiltà pigliò a battaglia di Cannes, in u Cato participà, per a so furtuna, ùn avia micca u tempu.

204 aC. E. Hè divintatu un puntu viulente per Mark. In u so 30 anniversariu, fù numinatu quistadore di u cummandante Publiu Scipio, chì faciu l'urganizazione di a invasione romana di l'Àfrica di u Nord, induve u coru di u putere Cartaginianu era situatu, è per quessa era alcuna alcuni africana. L'esercitu era di travirsà u mari Mediterraneu da Sicilia. Durante a preparazione di una espansione cumplessa Scipio disputava cù u so assistente. Sicondu una versione di stòrici stòrici, Cato l'Ancien accusatu u capu di l'attitudi frivola à l'urganizazione di u sbarcu. Curnuttu, u cumandante passò u so tempu in teatrini è era spargugliatu da e soldi. Sicondu una altra versione di i motivi di a disputa anu più profonda è eranu un cunflittu trà Scipio è i patroni di Cato Flaccus. Un modu o altru, ma l'ultimi fini di a Siconda Guerra Punicu, u quaestu passatu in Sardegna. Ùn si cunnosu più listessu chì era sempre in Africa è si participò à a battaglia decisiva di Zama. L'opinioni di l'autori antichi nantu à questu misticu divirsenu.

U principiu di carriera pulitica

In l'annu 202 aC. E. Finitò a Siconda Guerra Punicu. In u cunflittu longu, a Republica Romana hà ancu vintu à Carthage è divintò l'hegemonia in u punente di u Mari Mediterraneu. U repertori africanu retenu a indipendenza, ma debilitatu significativamente. Cù l'iniziu di a pace, Mark Cato l'Elder si tramutò à a capitale. Subitu hà iniziatu una carriera pulitica publica. In 199 aC. E. Nativu di u clan plebeu ricevutu u postu di edil, è un annu dopu - praetur.

In un novu statu per ellu stessu, Cato l'Anciente si trasferì à Sardaigne, induve cum'è governatore, ellu hà urganizatu à urganizà a nova amministrazione. In l'isula u praetori diventò famosu per u so rinumitu di usuraturi. L'ufficiale sorpugnava i citadini urdinarii da rinunzià u so sèmpiu è u carru. U so cumpurtamentu atipicu di a magisteria, hà dimustratu u so propiu gastru in gastru soldi pùblicu (questu costumu era guardatu da Cato finu à a so morte).

Consulat

Grazie à i discorsi pubblichi brillanti è l'attività in Sardegna, u politicu addivintò una figura seria in a capitale stessu. In u 195 aC. E. Mark Porcius Cato l'Elder hè statu elettu Cònzulu. In a Ripublica, sta pusizione era cunsiderata cum'è l'altitudina in tutti i scala burocratica. Per tradizione, i dui cunsulsi sò eletti per un periodu di un annu. U sociu di Cato era u so patronu longu Lucius Valerius Flaccus.

Addivintò un culiulu, Mark imbarcò immediatamente à a Spagna, induve un insurrezioni d'iberti lucali, insatisfettenu cù u putere di i Rumani, scuppiava. U Senatu detti Catonu un 15 000 putenti esercitu è una petite flotta. Cu sti forzi, u cónsul invadiu a penisula Iberica. L'attività di l'insurgenti era prestu sottumette. Ancu, l'azzioni di Cato hà causatu una reazione in Roma. A capitali sentenu rumori di a so cruelità irrepressible, per quessa chì u cunflittu cù i iberti era aggravatu ancu più. U principale criticu di Cato era Escigiu di l'Africa, di quale ellu hà sirvutu cum'è questor. In u 194 aC. E. Questu noble hè statu elettu u cungulu vicinu. Ellu dumandò chì u Senat retire Catone da l'Spagna, ma i senaturi rifieghjenu di firmà a campagna. Inoltre, li permettenu à u cumandante militare riturnante à mantene in a capitale una prucissioni triunfalali tradiziunale, chì simbolizò i so meriti persunale personali prima di l'statu.

A guerra contru Seleucidi

U novu scopu per Catone l'Ancien era a Guerra Siriana (192-188 aC). In contru à u nome, era in Grecia è Àsia Minor, induve l'esercitu invadiu l'statu Seleucid, criatu da i succissori d'Alexandru Gran. Chjamatu Carthage, a Repubblica Romana hà guardatu à u Meditarraniu orientali è ùn avia micca permessu di rinfurzà u so competidoru direttu.

Marcu Catò l'Elder si n'andò in questa guerra comu tribuna militari sottu u guida di Mania Glabrio, dopu affirmà u postu di cunsul. À l'urdinamentu di u so capu, visitò parechji citati grechi. In u 191 aC. E. Catò participò à a battaglia di Thermopylae, durante li quali occupò altri strategichi impurtanti, perchè hà fattu un accorsu decisivu à a scunfitta di i Seleucidi è i so aliati di l'Etulianu. Marcu persiru personalmente a Roma per informà à u senatu di u successu longu di u esercitu.

Critica di vici publicu

Una volta inseritu in a capitale, Cato l'Ancien spessu si parlava in u foru, in i tribunali è in u Senatu. U mutivu principalu di i so discorsi pubblichi era a critica di l'aristucrazia romana influenza. In solitu "novi pirsuni", i primi in a so famiglia per sviluppà a posizione significativa di l'amministrativi, pruvatu à fusioni cù rapprisentanti di a nubiltà. Catoc era cumportatu cusì u cuntattu. In modu rigulari u cuncorsu cun a nubiltà. Cum'è vittima, u primu puliticu hà sceltu l'avversu di i so amichi Flaccus. Invece, oppònemi l'aristocrazia in generale, postu chì, in u so avientu, hè stata fatta in lu lussu egeusivu.

Sutta l'influenza di sta retorika, l'insignamenti di Cato l'Ancien s'avance gradualmenti, sviluppata da una figura publica nantu à e pagine di i so scritti. Ellu cunzidira l'amore per l'avidità cum'è una imprudenza infamous, da quale l'abitudini modesti di i costi. Avvertence cuntemporaneamente chì l'amore di a ricchezza seria stata siguata di scarsa di massa, vanità, arruganza, grollezza è cruelità, disastru per tutti di a sucità rumana. Catò chiamava aristucratici egoisti chì si difendenu solu i so interessi, mentri chì l'antenati gloriosu di u passatu travagliatu primuramente per a fine di u bè pùblicu.

Unu di i mutivi di a distribuzione di vici politichi chjamati l'influenza di i straneri. Catone era un anti-Hellenist consistent. Ellu criticò tuttu grecu, è per quessa, l'apolochi di sta cultura diffusa in Roma (di quali era l'esse Scipio Africanus). L'idee conservadori di Cato prestu prestu diventanu cum'è a tiurìa di a decadenza di a natura. Ùn pò esse dichjaratu chì era questu puliticu chì l'inventò, ma era quellu chì hà sviluppatu a ssa duttrina è a falla cumpreta. Tra d'altri cose, Mark accusò l'Hellenòfili, chì eranu parti di u pianu militari, di abusing their powers and lack of attention to the discipline of the army.

Oratori conservadori

Cum'è un peleur beni cunnisciutu per a purità di i modi Catone parechji volte funu à Grèce, induve si cummattiu cù cultu ereticu lucali. In a comunità più famosa, ci era seguitore di Bacchus, chì hà animatu orgie, libru è borraca. Cato persinuva curruzzioni currutti. Ancu mentre, in Grecia, ùn hà micca scurdatu di a so carriera pulitica. Allora l'armata hà participatu in negozii diplomatichi cù Aetolians intruduce.

E sempre, vista pulitica è ecunomica di Cato l'Ancien s'effulujava più vivumente davanti à u so lobbyi ideologicu cunservatori. A manera più piacevule per influenzà a sucetà in questa manera pò esse in l'statu di un censor. Catò pruvatu di elettu à un postu altu in u 189 aC. Ma a prima frittella hè stata forte. A diversità di u restu di a magistratura, i censori cambiammu più di una volta annu, è ogni cinque anni. Dunque, u puliticu hà ricevutu a prublema dopu in u 184 aC. E. Catone u Vecchiu hà longu stabilitu cum'è un conservadoru radicali. L'altri candidati per u postu eranu carattirizzati per una retorica più sfruttata. In ogni modu, Catò persiste: ellu insistia chì a sucità rumana necessitava un saccu internu seriu.

U principali còdici di l'ex cunsulu era u fratellu di Scipio, Lucius Africanu. Marcu decide di attacà u vostru avversu, attaccannu un parente più famosu. À a vigilia di l'elizzioni, hà cunvinta Quintus Nevia, chì era u tribunu, per accusà l'Escipiu di alta tradimentu. L'essenza di e pretendi hè chì u cumandru prublema accunsentì à cuncludi un trattatu di paci di bulu cù Antioco di Sìbia per un briganti, chì hà preghjudiziu l'interessi internaziunali di a repubblica.

Censura

A manubbriu publica di Catone l'Ancien era successu. U frère de Scipione fù scunfittu. U censoru di i plebianchi hè statu Cato, è u so amicu Lucius Flaccus hà pigliatu una pusizzioni simili di i patrici. Questu postu detti diversi putenziali. Censuri seguenu a moiralità, mette cuntrolle finanziarii di l'ingaghjamentu statale, seguitanu a ricumpensa di i tassi è di i tassi, aversi u manutenzione è a custruzione di strutture è strade importante.

Catone l'Ancien, cose anzianu di vita (234-149 aC) cariu di l'impurtante per u stabilimentu di l'èra rumana, vincìu l'elezzioni, dopu avè un prugrammu per migliurà u putere di tuttu u mutivu di vici. U censoru accuminzò a implementà, senza avè u tempu di assicurà. "Millora" hè ridduciu principalmente à l'expulsione da u Senatu di i pulitici chì si cunfrontavanu cù Katon. Marcu hà fattu un altru Princetu Flaccus (Valeria). Allora ellu esse appuntu à a stessa revisione in a lista di i cavalieri. Da a classa privilettu di i richieste, parechji detracturi di u censoru foru sclusivi, cum'è u fratellu di Scipio, Lucius Afrique. U statu di Catonu hà avutu in cuntrastu cù a cavalleria da u tempu di a so campione spagnola, quandu era a cavalleria chì hè prova u ligami debbuli in l'armata.

L'eccezzioni di a nubiltà di i membri di e famigli aristocraticu anticu s'hè divintatu un scandalous event per a societat alta. Catone l'Elder, chì a so biografìa rapprisenta un esempiu di un "omu novu", pruvatu i privileghji di parechji romani, inveci di pruvucatu l'odi fattu indiscriminatu. Comu censor, hà cuntrullatu u censimentu di a populazione è puderia fassi cuncetta e so cuntadini in a so classa di propriu. Un numeru significativu di abitanti ricchi di l'imperu perdevanu u so status sociale. Crashing down on them their decisions, Cato hà vistu cumu a cumpagnia curretta in a so ecunia.

Censoru hà cresciute significativamente l'impositu nantu à i schiachi di lussu è domesti. Hà pruvatu à aumentà e ingresse di u guvernu e reduce u costu di l'aristucratici. U cambiamentu di i cuntratti chì si sò cunclusini cù l'agricultori d'impiegà, Cato hà guadagnatu una suntuosità di soldi. Questi fondi vènenu à riabilizà u saneamentu urbane, facenu i funtani di petra è di custruisce una nova basilica annantu à u foru. Inoltre, u censoru era unu di l'iniziatura di a nova legaere elettorale. Sicondu a tradizione Rumana, i candidati rivendenti per a magistratzia suprana cuntinia ghjoculi festivi è rigali. Eccu sti dispostu à i votanti sò sottu sottu a nova normativa rigorosa. Catò hà fattu tanti avutru chì ellu era suitatu 44 ora, ma ellu mai perde una sola casu.

Avevule

Dopu à a fine di a so censura, Cato hà pigliatu l'arrangementu di a so propriu pruprietà grande è di l'attività littiraria. Ùn perde micca interesse in a vita publica. Arcuni di e so aspettu publicu è l'imprese ricurdavanu perpettatorii cuntimpuriani di l'ex censor.

In u 171 aC. E. Catone divintò un membru di a cumissioni chì investiganu l'abusi di i guvernatori in i pruvinci spagnoli. U parraturi cuntinuavanu à culpè i vici è à a cascata di i mural. Eppuru parechji di i so furmazione di censura, anu abulita ancu duranti a so vita in pace. Cato cuntinueghja à esse un antisolismu violentu. Propugnò a terminazione di cuntatti cù i Grechi, invucò à ùn accetta a so delegazione.

In 152 aC. E. Cato andò in Cartaggini. L'imbasciata à quale era un membru hà deve cunzidiettu una disputa frontière cù Numidia. Dopu avutu l'Àfrica, l'anticu censoru era cunvintu chì Carthage accuminciau a guvernà una pulitica straniera indipendente da Roma. Dopu à a Siconda Guerra Punicu, hà assai passatu un bonu tempu, è l'anticu inghjemmenu, invece a so scunfante di volta di l'epoca, volta hà da esse risata.

Riturnà à a capitale, Cato cuminciò à invià à i so cumpatibili per distrughjaranu u statu africanu finu à ricuperà dopu una longa crisa. A so frase "Cartaghju deve esse distruttu" s'hè trasformatu in una fraseologia internazionale, chì hè aduprata in a parolla oghje. U vestibule militare militariste hà cunsideratu a so mira. A Tercera Guerra Punic accumincia in u 149 aC. E., è in u stessu annu, u Cato, di 85 anni di età, mortu, chì ùn anu mai accadutu à a scunfitta longa di Cartago.

"U figliolu di Mark"

In a so ghjuventù, Cato si ricurdò di i so cuntimpuranei cum'è una figura militare brillanti. In l'adultu, hà pigliatu a pulitica. Finalmente, vicinu à a vichjàia, hà cuminciatu à scrive i libri. Hà riflessu l'idee pedagogichi di Cato l'Ancien, chì pruvanu di spiegà à i cuntimpuriani a necessità di cumbattà a mozza, nò solu per i discorsi pubblichi, ma ancu per a literatura.

In u 192 aC. E. U puliticu avia un figliolu Marcu. Catone hà fattu numaraghju un zitellu. Quand'ellu fù criscenu, u so babbu hà decisu di scriviri un "Manual" per ellu (ancu coñecido cum'è "U figliolu di Mark"), induve a so saviezza mundiale è a storia di Roma sò stati fora. Eccu a prima esversione literaria di Cato l'Ancien. I ricordi muderni anu cunsideratu u "Manual" l'iniziale l'enciclopedìa rumana, chì cuntene l'infurmazioni nantu à a retorika, a medicina è l'agricultura.

«L'agriculturi»

U libru principalu chì Cato l'Elder hà rimissu da "In Agricultura" (traduzzione dinò "In Agricultura" o "Agricultura"). Era scrittu annantu à u 160 aC. E. U travagliu era una recopilazione di 162 ricunniscenza è cunsiglii per gestisce un estate rurale. In Roma eranu chjamati latifundia. L'estate di a nubiltà eranu i centri di cultillà granu, vignaghjoli è a pruduzzioni di l'oliu d'aliva. Hè amplamente utilizatu travagli slave.

Ciò chì in u so travagliu fù cunsigliatu da i so cuntimpuraniani Mark Porcius Cato l'Ancien? U trattatu "Da l'agricultura" pò esse divisu in dui parte strutturale. U primu hè cunzignatu currettu, ma u sicondu diffirenu l'ordine caòticu. Hà mezdeu ricunniscenza di un altru tipu di a medicina di a famiglia di ricetti culinariu. A prima parte, à u cuntrariu, hè più cusì un testu di compilazione sistematicu.

Dapoi u libru hè statu specifiche per i pupulazioni campagnoli, si ùn hannu u assai principii, è usata un cunsigliu piuttostu spicìficu, lu scritturi di cui fu Catoni lu Vecchiu. pinzeru ecunomicu di u so travagliu è in u fascismo di profitability di sfarenti tippi di addevi. U scrittore belle più prufittu cunzidiratu vigne, seguita da l'orti irrigated and so on. D. À u listessu tempu a veccia u bassu profitability di grana, chi a tecnica in u so travagliu, firmannusi Catoni lu Vecchiu. Quotes da stu libru po hè spessu usatu da altri scrittori anticu in travagghi diffirenti. Oghje trattatu eni cunzidiratu un munumentu letteraria unichi di antichità, postu chì hè megliu chè qualsìasi surghjente discrivi la vita rurale di l 'antica mondu di II seculu aC. E.

"Elementi"

"Elementi" - un altru travagliu impurtante, authored da Catoni lu Vecchiu. "On agricultura" hè cunnisciuta a un puntu più per via di u fattu chì issu libru hè firmati in a forma piena. "Elementi" hè ancura, solu in u furmulariu di pezzi sparnucciatu. Hè statu semitomnik didicatu a la storia di Roma da i fundazioni di la cità à la II seculu aC. E.

Catoni lu Vecchiu, la tiurìa di l'urganizazione di u libru chì hè nuvatori, funnatu lu stile fattu pupulari a l 'urtimu di ricerca seguita-up. Si prima dicisioni di a abbannunari la forma puetica è vai a prosa. Inoltre, a so re scrissi òpiri stòrichi in grecu, mentri Cato usatu sclusivamenti latinu.

Libru di st'autore differente da i travagli di u passatu à chì ùn hè seccu è materia sti custatti è prova à studià. Tutti issi sò tìpica di mudernu normi litteratura scentifica ammintatu hè Catoni lu Vecchiu. Photographically clientella u ballò, si offrenu una griglia di u lettore, arrimbendu si nant'à a so tiuria prifirutu di la caduta di l 'Mores rumana di a sucetà.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.unansea.com. Theme powered by WordPress.