FurmazzioniLingue

Mintuvendu virgule quandu apertura nostru situ

Di sicuru, ognunu sà chì virgule à l 'remarks sapete sò posti à tutti i tempi. Però, tu avissi a pagari attente à u fattu chì à spessu i studienti è à quelli chì sò longu maiori da a scola sicundariu, ci sunnu granni difficultà cù tali generale. Cosa hè esattamente u mutivu, ùn guardà a stu articulu.

Overview

U fattu chi u nostru situ apertura, mis virgule cunnosce guasi tuttu. Tuttavia, à definisce sta parte solu un pocu pò prupone.

Cusì, e parolle sapete, sò quelli chì sò forte unrelated a sintenza. Inoltre, ùn sò, ma de espressai solu a so risposta è strana à la nfurmazzioni arripurtati.

Cosa sò i parti di parrata sunnu rapprisintati arresta?

Pochi di sapè induve i vince a siparari parolle sapete serbit, è induve ùn. Dopu tuttu, à dumandà li reguli di linguistica generale, si duvia truvà u listessu sprissioni. È ùn hè sempre un compitu faciuli. Dapoi u liveddu di grammatica, di sti tipi di palori pò esse figurata da paroli è pronomi (escludiri pripusizzioni e prepositional) differente forma verbu (infinitu forma pirsunali Gerund) è Opere nominal (volte verbu) è avverbi.

Chì sò i prublemi?

Comu si sapi, l 'virgule sò trovi à u discursu apertura, sempre. Però, si deve esse rimarcatu chì in a so vulintà di truvà Ripa à spessu Major. Cosa puntualmenti, sò iddi?

  • À mezu à e parolle sapete e cumminazzioni listessu di un calmu uni pochi di chì sò usate solu cum'è un prupone sapete, è dunque sempre addritta luntanu. Quì hè un esempiu: I pò dì cusì, ci pensu, prima di tuttu, è cetara è cetara. In più casi, puntualmenti, u listessu parolle ponu esse usatu in u numeru, è com'è i membri di u branch (circustanzi, o predicates), è cum'è un parolle funzione, chì hè, particeddi o n'u. A distìnguiri tra elli, ùn ci vole à leghje u friscalette, sintenza, o comma. Dopu à e parolle sapete cumpariri solu in u cuntestu.
  • A seconda difficultà cunfruntatu da più studianti hè chì u generu di e parolle sapete generale dipende di u so ambiente.

Chì abbisogna a parolle intrata?

Virgule in e parolle sapete deve esse serbit solu quand'elli sò in la pruposta comu tali. Ma cumu a distinguiri li?

Comu regula, e parolle sapete sò usate in i sfarenti pruposti di:

  • Mottu di canusciri, o l 'appuntu di u missaghju (in fatti, senza dùbbitu, hè pussibili, di sicuru, hè vera, senza dubbitu, di riescia, forse di più precisamente, in fattu, forsi, di sicuru, veru, è cetara è cetara.).
  • Notes u gradu di: generality di ogni infurmazione (comu succedi sempri, comu a lu solitu, hè accadutu, comu a lu solitu, comu a lu solitu, hè accadutu, hè in corso).
  • Spressione di valutazione emutivu di zoccu renni strani o cumunicatu (a pignata di falli dì, par disgrazia, cum'è ognunu sà, a mio vergogna, quantu a datti, abbasta enough, par disgrazia, a disgrazia, à l 'francese chagrin, disgrazia, furtuna, Sfurtunatamente, u piacè, i maravigghia, in parechji modi, una cosa strana, è cetara è cetara.).

  • Referenze à un particulare surghjente di u missaghju (pensu, I vede cumu mi pari, comu tu sai, comu si pò dì, si pò dì, cum'è M'arricordu, sai, mi ricùardu, cum'è I rammentu, à e parolle 'ntisiru, prumittìu, à u mio parè, è cetara è cetara.).
  • Modi di spressione (in generali, o chiuttostu, comu si pò dì, hè rispunsevuli, frà altre cose, sgarbatu parlà, in autri paroli, à mette mildly, in altre parolle, megliu à dì, in autri paroli, una parolla à dì, comu si pò dì, arquantu frange, senza mpurtanza comu vi dicu, in cortu, ciò chì vi piace, in cortu, in infatti, and so on.).
  • Instructions u caratteru sprissivu di un manifestu (nunda à dì, ùn smorfii pi diri, a dicu la virità, dicu la verità, ùn pò disse: a notte, caisse latu, a verità hè chì trà noi, quasi frange, trà voi, è à mè, a vi dicu, in verità, in tutte e cuscenza, è cetara è cetara.).
  • Seguita u raportu trà certi parti di l 'affirmazioni (in ogni casu, a inizio lu tuttu, la cosa principali à u fine, à u primu locu, pensemu soprattuttu à u listessu tempu, tantu in generale, è i mezi, per esempiu, è cetara è cetara.).
  • Tuppuliari (piacè cridite (se) cum'è vo vulete, pudete vede (s'ellu) vo sapete (se), sente (u) nun cririri si, à pensà (quiddi) sò misericordia (Me), s'è vo vulete, pudete (s'arricorda), a rassignàrisi vo capiri, nun cririri si, è cetara è cetara.).
  • Sprissioni limità, o clarify ogni affirmazioni (almenu senza exaggeration, almenu in qualchì gradu).

In certi casi, ùn vince?

Virgule cun nostru situ sapete deve esse posta à tutti i tempi. Tuttavia, a difinizzioni di li una volta hè difficiule. Per esempiu, ci hè un prufunnu misconception chi lu siquenti palori sunnu sapete: piovi, forsi, in più, si, ti cridiri, ca significa, puntualmenti, di colpu, si tratta prubbàbbili, perchè, dopu à tutte e, infine, in u frattempu, cum'è, estrimamenti ancu, comu si, comu si (però), nc'est, da una decisione di (qualchissia l'), comu lu tempu, dô da ordine di (qualchissia l'), environ, quasi, quasi, ricci. Ma chistu nun è lu casu. Sti sprissioni ùn sò sapete, è dunque ch'elli ùn tuccherà à ch'iddu distribbuisci un vince.

parèntesi

In più di e parolle sapete, u friscalette, eccu sapete sò spissu usati in lu testu. Comu regula, si hannu un valuri chì hè assai vicina à i valori di u parolle entrée, o cumminazzioni listessu. In ogni casu, un tali pruposta (sicondu u locu in u testu) deve esse dedicatu à un vince (menu acquavita).

esempi di fatti

À tempu a materia di i parolle sapete, è u so isolation, i prufessori à spessu dà i so studienti compitu pratica. Comu regula, si purports à identificà s'ellu u sughjettu hà amparatu un zitellu, o se vo vulete di ripetiri lu dinò.

Allura, avemu dà un esempiu di unu di sti fatti:

Hè nicissaria di leghje cun primura u pruposte sottu, chì cuntene u contu. Next, avemu bisognu di scriviri fora tutti li pie di u puntu di decimali di u nostru situ sapete.

  • A donna turnonu à l 'un'opera biblioteca (1) prubbabbirmenti (2) ancu (3) nun leghje lu.
  • U celu brouillé più. A ballata Soon (1) prubbabbirmenti (2) Andaraghju à i purtelli.
  • Si deve pòrtanu la mpurtanza di la scola, e (1) sarà (2) tristu lettera.
  • (1) chì pò esse (2) hè di più impurtante Drug anti-Canadà?
  • Course (1) idda vulia a paca di anni, di u travagliu (3), sopra tutti (3) iddu stissu.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.unansea.com. Theme powered by WordPress.