Educazione:Storia

George Washington hè un ferru di l'indipendenza americana

U futuru U so erculu naziunale, George Washington, era figliu di una pianta ricca da Virginia. Hè natu in u 1732 è da i primi anni d'oravaddu struia per a cunniscenza, cum'è evidenze per u fattu chì hà sappiutu studià in autore a storia militare è a topografia di u paese. À l'età di seicienta, Giorgiu si n'andò à a so prima spiegazione topografica, è un annu dopu avè travagliatu cum'è topògrafu in u so state nativu. In u 1754, u futuru presidentu hè stata premiata una grandi ranggica in a militia colonial local. Qualchì tempu dopu, George Washington, chì a so photo hè à manca, hè statu elettu à l'Assemblea Legislativa in l'statu.

A vigilia di a Guerra di l'Independenza americana, chì durò di 1775 à u 1783, dirigé à u Cungressu Continentale, induve annuncia u so vulete diventà un capimachja militari. A candidazione di Washington hè statu appruvata unanimamente, è ellu stessu hè statu prumuvutu à u rangu di generale. L'armata subordinata à ellu consistia principalmente di e diverse milizii, chì ùn puderanu presumirate di prufessione è un bon armamentu. U generale spirau di turnà à e truppe regular. Qualchì tempu dopu, l'opposituri di a Gran Bretaña da l'Europa (i reguli di Francia è l'Spagna) cuminciaru a sopra l' armata americanu cù munizioni . I risultati ùn anu purtatu longu, è u 17 di marzu di 1776, George Washington, nzemi l'armata di 20.000 forti, vincìu a prima prima vittoria in a battaglia chì si tenia in l'assediu di Boston è purtò à perdita umana significativa à i britannichi. In ogni modu, ci anu avutu fallimenti, chì, secondu chì u 12 di Settimu u Cummentu Continenti fughjiti à Filadèlfia, dà u ghjenniu li putenzi di u dictatore.

Dopu avè ricevutu l'appruvazioni di u guvernu US, George Washington hà cuminciatu à invistiscia i militari europei. Dopu à quellu chì a militia hè diventata a cosa di u passatu. In u stessu tempu, France hà dichjaratu a guerra à l'Inghilterra, dopu a quali addivintau sempri cchiù attivu à sustene i ribelli di i Stati Uniti. U 19 ottobre di u 1781, u Esèrcitu Reale Britannicu capitulatu. Un annu dopu, u 30 di nuvembre di u 1782, u Trattatu di Parigi era firmatu, secondu chì l'indipendenza americanu hè statu ufficialmente ricunnisciutu.

George Washington doppu a guerra vinni a tali pupulanza cumunità è l'autorità chì in u 1789 fù elettu u primu presidente u presidente in u 1792 - rii eliggiutu per questu postu. Hè pussibule chì questu successu puderia ripetitu per a terza volta, ma ellu stessu rifiutà di curriri. À questu postu rispunsevule, u presidente hà sempre adupratu a so pratica conservadora. Un fattu interessante hè chì hè cunsideratu unu di i fundaturi di u sistema bipartisanu chì esiste in i Stati Uniti è ora.

Passò i so ultimi anni in a so famiglia, induve mortu à l'età di 67. U presidente George Washington hà fattu un grande scopu di sviluppà u so paese è crescenu a so forza militari. Per questu quì, i so cumpagnie alcune guardianu u tìtulu honorariu "Patre di a Patria". Ùn si pò micca avè l'attu di fattu chì hà ghjucatu un rollu decisu durante a guerra naziunali per l'indipendenza di e culunia nant'à l'America. Frà l'altri cose, Washington hà attivamente prumuvutu di l'aboliti graduali di l'esclavità di u territoriu di u paese. Ancu in a so vulintà, urdinò u liberatu di i schiachi neri chì anu appartenint à ellu. Ùn hè surprisante chì a capitale di i Stati Uniti d'America hè stata chjamata in u so onore.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.unansea.com. Theme powered by WordPress.