FurmazzioniStoria

Arcobaleno dea in Grecia antica, secondu a mitulugia. Cui l 'antichi Greci chiamaru la dea di l'arcubalenu?

Hè cunnisciutu chì in tempi antichi ùn ci hè nudda a fede in ogni unu, dio, certiduni pienzunu in parechji divinità, è e so forze assuciati di a natura. È tutti i nazioni, s'ellu si fussi lu Slavs, li Greci, Rumani, Teutons, Gauls è altri tribù avia i so dii.

Grecia antica

Stu anticu paese si rammintò di stu ghjornu per via di a so cultura ricca. Hellas addivintò l 'ncasa di assai famosu Lumières antichi, scrittura, li cui opere oghje sò cunnisciuti, scentifichi chì hanu fattu un gran cuntributu a la scenza di u tempu. Dinù, parechji sò interested in antica a mitulugia greca. Hè un insèmule di parechje storie ntirissanti supra li dei, Titani, e miti di i diversi exploits di anticu guerri e àutri cosi. A pluralità di dii chi da a mitulugia rumana sottu altri nomi.

dii di Olimpu

Particulari attinzioni statu pagatu à a mitulugia di la Grecia antica, di sicuru, i dii Olimpichi, chì hè a più putente. Scritta circa li lu cchiù granni nùmmiru di nuvelle.

À mezu à i dii chì campava nantu à u sacru Munti Olimpu, era Afroditi - la dea d 'amuri è bellezza; Apollo - u diu di l 'arti; Diana - dea di lu nascìri, caccia e scantulinu, patrona di a natura è di tutte e cose vivant; Athena - dea di a saviezza è a strategia; Themis, personifies giustizia; Ares - diu di l 'affari; Fonte - ferrali diu di lu focu è patronu; Hermes - u diu di u cummerciu astuzia è; Dionisiu - diu di lu vinu e merriment; Demetra - dea di lu nascìri e prutitturi di paisani; Sughjornu - i patroni di u regnu di i morti; HESTIA - dea di l 'campàgna.L'è è u focu, sacrifizii.

Giustu, la cchiù mpurtanti di l 'dii nantu Munti Olimpu era, comu tu sai, Zeus lu Thunderer è a so moglia Hera. Sicondu a liggenni, si custudia da una donna durante nàscita è hè u patrona di u matrimoniu è a vita di famiglia. Dinù nant'à u Olimpu vicinu à l 'eroi sempre hè a dea di l' arcubalenu, Iris, u so ànghjulu, chì in ogni mumentu, hè pronta à rigalà un ordine Bramati di u gran dea. Idda sempre messe dopu à u tronu di Hera è putenti ristò a so ordini.

As chidi la dea di l 'arcubalenu, da i Grechi?

Iris, secondu a mitulugia greca, appi 'ali. Dea di l'arcubalenu, sunnu spissu chidi cù una cuppa di acqua, in a so manu. si hè messu à i nivuli, acqua.

Iris statu cunsideratu un ànghjulu di u dii Olimpia, u mediator trà elli, è u populu. Li Greci cridevanu ca cum'è un arcubalenu cullega la terra, a lu celu, e la dea, Iris cullega genti cu lu tuttu-putente, dii. Siccomu si svorgi la funzioni di ànghjulu, à spessu dipintu a so volu u so gran 'ali. Dinù, si pò spissu pò trova in i figuri, ca sò didicatu à Hera.

Lu quali fù numinatu in onuri di la dea di l'arcubalenu?

Sicondu a unu la liggenna, in unuri di Iris fu chiamatu bella Iris fiore. A legenda dice chì issa pianta cusì-chjamatu ancu cunnisciutu-scinziatu antica Magrini.

Dinù in onuri di stu Cristu fù chjamatu un astiroidi, chì apertu in u 1847.

In più, in onuri di l 'arcubalenu, chiamatu Iridium hè un elementu chimicu di lu lustru di u so vari cumposti. Per esempiu, i cumposti di u atomi elementu cun atomi flúor hè verde, luce, iodu - nero, iodu è cäsium - russu, sodium, è bromu - Violeta, putassiu è flúor - bianco e accussì on. stissa Iridium in u so forma pura hà un culore d 'argentu.

Mitu chi eus Iris

A dea greca di l 'arcubalenu, pesa cum'è u messageru, chi vi manna la genti versu la nutizia di la divinitati. Ogni mitu particulari in u quali ùn si sò com'è u caratteru principale ùn esisti. Dea Iris hè prisente in u mitu di u Argunauti, è spissu veni citatu in a storia di a guerra di Troia. U mitu di a guerra, si pesa curputu cum'è un ànghjulu di i dii. In particulari, a dea di l 'arcubalenu, Si vede nanzu Menelaus, u rè di ciancu, à chì u cunnosce chì a so moglia Elena lassatu lu palazzu, nsemi a Paris, u figliolu di u rè di Troia. Dinù in u nomi di i dii Olimpia Iris Trojans purtò la nutizia chì i trè sò vicinu à i numarosi e truppe di u Achaeans. Rainbow Dea cumparisci davanti Elena comu na figlia di Priamu - u rè di Troia. Idda lu fìci a arrivare a so à a torra in Skeyskih cancellu, induve parechji stati riunì à vede u duellu di Paris è Menelaus. In agghiunta, lu cumannu di l 'dea, Iris Zeus hà urdinatu a firmavanu affranchi in la guerra, Dante, chì pigliò u latu di u Achaeans. Iris has been curputu citatu in u routes di u mitu di a guerra di Troia.

famigliale Iris

arcubalenu, dea di li Greci, secondu a so mitulugia, era a figliola di thaumas (mare-diu di miraculi) è Oceanides Elettra. Comu l 'aspettu di l' arcubalenu, hè impussibile senza acqua, e l 'urìggini d' Iris hè riguardanti a divinità, acqua.

Soeurs era Pier - orribili castità miticu vardia à u Tartaru. Sti ani, secondu a anticu liggenni Grecu, pussutu arrubbari l 'arma.

arcobaleno dea, era la matri di Eros - u Cristu d 'amuri, Afroditi, è feci dopu cum'è un assistente di viaghja u so locu. Hè prisente in a mitulugia rumana, chjamatu Cupid dinù.

Zephyr hè u maritu di Iris - unu di li quattru dii di ventu vintu in a parti uccidintali di u mondu. Da ellu hà datu nascita à Eros.

Dea Iris in arte

arcobaleno dea, in Grecia, sò à spessu dipintu in una varietà di legno e disigna. Eranu suprattuttu images cunsacratu à u più putente, dea - Hera, quale messageru hè Iris. Più à spessu si vinni rializzatu supra l 'ali iridescent vulannu, o stannu accantu à a so patrona Hera.

Comu u caratteru principale di u dea, arcubalenu, rapprisintatu in la cummedia Acaia Eretriyskogo "Iris."

In più, stu Cristu serve dinù cum'è unu di l'attori di u opere cummedia di Aristophanes ' "The Birds" tragedia "Hercules" scritta da Euripidi.

dea ànghjulu Grecu cunsacratu a pittura, da Pierre Narcisse Guérin "Iris e Morpheus," chì hà criatu in 1811. It c'èni la dea di l'arcubalenu è a alatu Grecu u diu di u sonnu.

Rainbow in i miti e credenze di altri populi

In la mituluggìa di diversi paisi e pòpuli di l 'arcubalenu, hè datu un rolu impurtante. Hè generalmente assuciata incù un ponte trà u celu è a terra, a lea trà populu strasurdinariu è i dii immurtali.

In anticu Slavs ci era una cridenza chì l 'arcubalenu, - ghjè u modu in u quali l' animi di u Ascend mortu à u celu. U listessu sarsa fu misu supra la arcubalenu è in a mitulugia Norse.

Cù l 'arcubalenu, è altre credenze ntirissanti duvuta e tanti. Cusì, u Celt pinsatu chì dopu à un gran timpesta nant'à u pratu sottu u arcobaleno pò esse trovu intarratu in i tesori di a terra.

Sicondu a liggenni Indian e nuvelle, era u locu induve tutti i colori luminosu di u pianeta, dopu u so fiore, cortu-campava nantu a terra.

In tanti pòpuli slavi, ci hè dinù un tali signu: quandu una donna, datu nascita à i zitelli di u listessu sessu di più cà una volta, per esempiu, solu donne, ùn ci andà à u stagnu, più chi penni un arcubalenu, è beie fora di l 'acqua. Allora u zitellu dopu sarà l 'altru sessu.

In Italia Christian, l 'arcubalenu, hè un simbulu di a so misericòrdia e giustizia divina.

In nazione musulmana si dicìa ca un arcubalenu, hè cumpostu di quattru culori (rossu, ghjallu, verde, turchinu), è hè assuciata incù i quattru elementi.

Però, malgradu a so bellezza, ùn hè micca in tutti i populi arcobaleno eni vistu comu cosa bona. Per esempiu, Malaysians crede chì s'è una parsona hè tinia sottu ella, allura Mulateri Di L'arrivare malatu seriamenti. Avemu ungarisi ci hè un segnu chì ùn pò esse pricisatu à u ditu arcobaleno com'è siccò. In Nicaragua è Honduras, l 'arcubalenu, ùn hè accettatu ancu à fighjulà, in particulare i zitelli.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.unansea.com. Theme powered by WordPress.