FurmazzioniScienza

Verità Si Face à la filusufìa è attizzava

quistione di cuncertazione di epistimuluggìa

Unu di i prublemi mondu hè più impurtante oghje hè u scopu di a verità. A cunniscenza di a so - unu di l 'edizzioni più pressanti protettoratu di epistimuluggìa.

Più scentifichi, tocca à i quistioni di ciò chì hè veru in filosofia, numarosi à u cuncettu classicu di a verità. U so urighjini pò esse trova ancu in l 'insignamenti di Aristòtili, si sò basati nant'à u fattu chì a cunniscenza di a currispundenza oggettu, rialtà, na realtà.

Messa à sapè una parsona ùn hè ghjustu ingaghjati in a furmazioni di a cunniscenza, ma puru iddu dà una griglia s'ellu hè admissible, s'ellu impurtante o apprupriati. Ma u tipu principale di una griglia serve valutazione da dui pruspettive - di a verità è munzignarii. Per quessa, a verità, di a filusufia hè micca un finominu spécifique, o cosa, è a cunniscenza di sti finòmini e cose.

tenets chiavi di la tiurìa di la verità a filosofia

U scopu di tutti i tipi di a cunniscenza hè u veru fondu. Però, si deve esse nutari, a verità è errore in u filosofia di sempre esisti inseme, cum'è cumpagni custanti. Pirciò, si trovanu un locu à pressu à a tiuria di a cunniscenza. Sutta l 'delusion deve esse capitu a cunniscenza, chì ùn currisponde à u so oggettu è ùn cunfidirazzioni cu lu. Verità in filosofia, su lu cuntrariu, fiducia cu u so oggettu è currisponde à lu.

It S'avissi a nutari ca la tiurìa di la verità in filosofia hà dui avvicinamenti - classica è néo-classicu.

L'approcciu classica include i seguenti cuncetti:

- currispunnenti (accerta chi lu pinzeru e rialità scuntrà ogni altra, è i vista, vene cù a rialità);

- authoritative (rapprisenta cumminzioni prufonda, o autorità cuntrollu ghjudiziariu assolutu);

- simàntici (duvutu a lu fattu ca si tratta à spessu u risultatu di dichiarazzioni circa affirmazioni simàntici hè un paradossu, un B u definizione di a verità à u tiurìa);

- la tiurìa di la verità in filosofia comu provi (i verità hè una vista, luminosu è chjaru);

- tiuria di verità, cum'è una spirienza chì hà cunfirmatu.

L'approcciu ebbica dà tali cuncettu:

- tiuria n'ordini (hè u jammi e usefulness di a cunniscenza);

- un cunvinziunali (verità hè un numeru di l 'accordu);

- tiuria coherence (la virità pesa cum'è un sapè fà ammaniti).

L 'identità è a sfarenza trà a verità è errore

A verità, hè l 'infurmazione mezi à circa l' oggettu. Hè acquistatu da capienza - intellettuale, o sensory -, o à traversu un missaghju nant'à issu capienza. Hè carattarizatu da un a verità a filosofia di a signe di u so sputichezza. Pirciò, si pò esse vista susteni ca la verità, hè una rialità particulari.

Ma senza lu eccessi è sbagli di omi hè solu in casi assai raru hè pussibili à amparà a verità. Attizzava - hè a scienza chi ùn currisponde à a realità, è ùn pò esse accettatu cum'è vera. A surgente di errore hè vera, ci venenu pubblicati i rialità scopu.

In ogni cespugli canuscenza scentifica č frà i diversi punti di e credenze. Si pò esse male, è tuttu. cunniscenza scentifica, cum'è una regula, sò parenti. Perchè la verità in filosofia hè stòricu: lu oggettu di a cunniscenza hè mai cchiù minirali. Hà la capacità di cambia, arrivare differente qualità e quantità nfinita di rilazione cù tuttu ciò chi circunna lu.

Cusì, a verità è errore in filosofia sò listessi è à u listessu tempu differente.

U so similàri si trova in lu fattu ca iddi, comu tutti l 'àutri antagonists ùn pò esisti, senza un altru. Verità - mezi, a strada diritta di u muvimentu pinsava; delusion hè una riflessione distorted di la strata.

Dinù, si pò esse vista susteni ca la verità è errore sò differente, a causa di l 'identità è a diffarenza si trova, è dà una distinzioni e identità. Attizzava rapprisenta supiriuri a curriculum ordine - absolutizing - signalisfuttenti aiani dighjà, chì hè chjosa da a cunniscenza di u sughjettu.

Per quessa, a quistione di fà a cuntari a verità è errore, hà una chiudi rilazioni incù a verità - tramindui assuluta è parenti.

Attizzava deve esse distintu da i falzi. Lie hè una luddie di a verità, fatta intentionally, apposta in ordine per entre in e ngannu. errori scentificu jeru a superari, è ricuddà à veru a cunniscenza.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.unansea.com. Theme powered by WordPress.