FurmazzioniScienza

A cunniscenza scientifica è u so funziunalità

A parsona da u mumentu di a so nascita difficultà à capisce u mondu. Iddu faci sta in diversi modi. Unu di i modi surest pi fari chiaru ciò chì intravene in lu mondu, è hè una cunniscenza scentifica aperta. A Canzona di pinghje ciò chì hè sfarente, per esempiu, da sapè non-scientificu.

U assai prima funzione, chì hà l 'canuscenzi scintìfichi - chistu è lu so objectivity. Man, indiatura à punti à prupiziu, capisce chì tuttu in u mondu hè di sviluppà a priscinniri di s'ellu ci piaci o micca. pinioni Private è l 'autorità nun capisciu ùn pò. È chì hè maiò, perchè hè impussibile à creda una situazione differente. Lu munnu fussi appena in u ravage e mancu esisti.

Un altru fattu di a cunniscenza scientifica - hè a messa di i so risultati in lu futuru. U Populu ùn hè sempre scuperti scentificu dà i risultati immediata. Assai di li sò interrugati è harassed da ghjenti chì ùn vulete fà ricunnoscia i objectivity di fenomenu. Si piglia una grossa quantità di tempu nzinu a la vera scuperta scentifica dichjaratu valevule. ùn tocca à andà di li siquenti sunnu asempî Dlaeko. Basta à rammentu u destinu di i scuparti di Eclipse e Galileo in rilazioni à i corpi di i aise sulari.

a cunniscenza scientifica e non-scentificu anu sempre stata in esercitu e si distingue una funzione di a cunniscenza scientifica. It devi passà u seguenti tappe cum'è assirvazzioni, classìfica, description, spirimentu e spiegazione di finòmini naturali esse studiatu. Lucca essenza, issi passi micca làrici caratteriseghjanu à tutti, o ch'elli sò prisenti in li frammintaria.

a cunniscenza scientifica è a cunniscenza scientifica sò dui livelli: impirica è aperta. Impirica , a cunniscenza scientifica hè a ssu lu beni e li liggi stabilisce par generalisation è systematization di u risultatu chì hè ottinutu da assirvazzioni e spirimintazzioni. Empirically trovu, per esempiu, a ghjustizia Charles sicondu u volume di gas è u so temperature, drittu Gay-Lussac sicondu u vulume di a gas e so temperature, sicondu u dirittu l'andati da a so forza di currenti è resistenza francese voltage.

A canuscenza scentifica teorichi di più abstractly cunsidirari finòmini naturali, pirchì havi a chi fari cu li suggetti chi nurmalamenti ùn si pò veda, è studiatu. Sta pratica fù scupertu: u drittu di Lunarian universale, di u mutazione di una forma d 'energia à un altru, è salvà si. Cusì sviluppa ilittronica e ingegneria genetica. Stu tipu di canuscenza si basa supra la custruzioni in cumunioni cù tutti li autri principia, li cuncetti è partesi di cunsequenze teorichi logica di i prucessi verbali nizziali.

a cunniscenza scientifica è a cunniscenza scientifica sò prudutte in u cursu di 'assirvazzioni e spirimintazzioni. Lu spirimentu hè differente da l 'assirvazzioni chì hè pussibili a lingua u scinziatu studiatu u sughjettu da a influenza esterni circondu u so statutu, di creà naturale i cundizioni. Lu spirimentu pò dinù asista in forma di un mintali. Stu mangianu quandu hè impussibile à studià u sughjettu parchì di u costu è cumplessità di u usato nicissarii. Ci usatu artificiali scentificu, in u cursu di Cecilia scinziatu pinsamenti chì infer.

a cunniscenza scientifica e non-scentificu hà sempre camina, accanto. E puru siddu si sò più à spessu trovu in l 'esercitu, si deve esse dettu chì l' antica hè impussibile senza l 'àutri. Hè impussibule à pensà li scienzi muderni senza cenni di i menti naziunale chì fù ghjuntu cù u mitu è studiatu fenomenu, si in lu corsu di la vita pratica, lassaru a nostra generazione lu Tisoru prezzu di a saviezza pupulare, chì offre la saviezza à aiutà à noi per esse generali in a vita. A so rolu maiò in capì u mondu è datu à travagghi di l 'arti. Comu a vita cusì diversi è diversi modi di sapè u so 'liggi.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.unansea.com. Theme powered by WordPress.