FurmazzioniScienza

Comu lu statu scupertu u principiu di sautari, è chì si cumporta

U viveri di stu principiu sò in u spaziu di e forze di ricerca di seriu è cicinnus. U scopu nanzu à noi u principiu di sautari - un principiu heuristic, chì hè statu usatu na granni Albertom Eynshteynom, quand'ellu fù sviluppà a so maiò scuperta scentifica - la tiuria generale di rilatività.

In u so forma più generale, principiu di sautari di Einstein accerta chi l 'esercitu di l' gravitazziunali azioni trà l 'oggetti hè direttamente prupurziunali a lu seriu di u pesu corpu, e li forzi cicinnus di u listessu corpu, in stu casu, hè prupurziunali a lu pisu corpu inertial. E quandu è à tempu a pisu corpu, sò uguali, allura darà chi di l 'esercitu agiscenu nantu à u corpu, è ùn hè micca pussibule.

À ghjustificà issi cuegghiè, Einstein usatu stu spirimentu. Vi tocca à facciacce chì i dui corpi sò in un ascensore. Stu ascenseur hè nti luntanu da agiscenu nantu à u gravitate stituzione è si move cù capitalist. In stu casu, tutti i corpi chì sò in lu ascensore, vi cuntu la forza di cicinnus, è ch'elli vi hannu nu certu pisu.

Sè l 'ascenseur hè stagnant, u corpu intra lu vi dinù hannu lu pisu, e' stu mezzu chì tutte e di l 'cunversione miccanicu vi accade smetti in tramindui Elevators. Stu effettu Einstein decise à tutti i fenomeni di a miccanica, è ancu u mondu di a fisica, allura l 'scuperti di lu scinziatu raghjunghje i principii fundamentali di sautari.

Oghje, qualchì circadori crede chì u principiu di sautari pò esse cunsidarati com'è una maiò in tutta a tiuria di rilatività, è dunque, u campu gravitazziunali hè un quadru non-inertial di riferenza. Tuttavia, un tali affirmazioni pò esse cunsideratu validu solu à solu parte. U fattu chì ogni sistemu non-inertial in i particulari la tiurìa di rilatività Einstein l'hè basatu nantu à un linéaire spazziu-tempu cunvinziunali. In la tiuria generale, chì include u cuncettu metrichi di seriu, u spaziu-tempu hè metallo. Hè spiegata sta discrepancy da u fattu chì u cuncettu di metrichi ùn cuntene un sistema inertial pianetaria. Eccu u principiu di sautari pò manifestazione serà solu in lu casu, s'è no trascuratizza u tòndulu stessa.

Hè dunqua a distinguirá la versioni debuli e forti di e manifestazione di u principiu di sautari dinù, u fattu di u quali hè chì si sarà micca à picculu distanzi trà prupitati e sferenze specifichi à i leghji di a natura, a priscinniri di siddu sti ogetti sò parechji di u cunbentu di riferenza.

principii fundamentali di sta tiurìa, Einstein poi in u 1907. Quandu cunsidirari la mpurtanza di stu principiu à traversu u naturalista deve esse dettu chì a scuparta di Einstein cuntinueghja è sviluppa a vuluntà di Galileo à acquistà tutti i corpi, a priscinniri di u so pesu, u capitalist in u campu gravitazziunali. Sta situazione hà purtatu à la cunchiusioni di sautari di massa inertial. Poi stu sautari fù misuratu metrically, cù una pricisioni di fin'à 12 figure impurtante.

Hè impurtante à nutà chì l 'usu di scuperte di Einstein hè effettiva solu à bassu scala spatial, perchè solu sottu sti cundizioni pò esse cunsideratu u seriu custanti.

Einstein allargà u so principiu di sautari di tutte e Falegnameria di riferenza chì sò in caduta free, oltri più tecnica hà sviluppatu u cuncettu di u sistemu lucali. Stu hè nicissaria postu in l 'universu campu gravitazziunali hè prisente in ogni locu, è u inclination hè Ersatz - si varieghja da a puntu a puntu parchì ogni puntu di lu so caratteristiche paramétrique stu mondu. Per quessa, sti sistemi, a secunnu di Einstein, deve micca esse cunfusu cu inertial, chì viola prima liggi di Newton.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.unansea.com. Theme powered by WordPress.