News è societàFilusufia

Paràbule Sufi, e filosofia

Sufi filosofia - un ramu particulari di l 'Islam, chì hè carattarizatu da misticisimu, asceticism è austerities. L'etimulugia di u cuncettu di "Lingua", è chiaru: arcuni scinziati crede hè ricurrenza di a parolla "lana" (da cui l 'cammisa hè sewn ascetico), altri vede la surgente di a parolla "panca" (in u quali l' Sufis era). Hè dinù l 'urìggini di li cuncetti "Lingua" putissi aviri lu valuri di ràdica "Sufi" - pura.

L'origini di u duttrina

A prima asceti Sufi apparsu in VIII-IX seculu. n. E., pocu dopu à u scoppiu è diffusioni di l 'Islam. Tuttavia, secondu à parechji circadori, a prima tinnaroni di l 'insignamenti Sufi èranu nati in lu periodu di antichità. Lingua assurbutu l 'elementi spirituali di tanti e religione, e credenze anticu, ma era è ferma u fundamentu di custumi ACCIACCAVA.

"Grand Sheikh"

U più famosu è mpurtanti filosufu Sufi cunzidiratu al-Din Muhiyi Ibn 'Arabi, di a so saviezza, chi chjama i Great Sheikh. U so pesu hè gran prò à li sò cuntimpuranìi e su fa nove di pensatori, ancu i membri di 'altri currenti filusòfica. Hè cridiani chì u penna Ibn'Arabi si scrivenu à più di 100 filosofia òpiri littirari. À mezu à elli, "The revelations Meccan", chiamatu una enciclopedia di Lingua e cuntenenu u risposte à parechje dumande, oltri ca comu nu trattatu filusòfichi "ciuri di Wisdom" è u manuale puesia "A prisentazione di passione".

imbusci Main: l 'unità di Capitulo

A duttrina Sufi scularu parechje quistione: cumu Diu pò essa capitu com'è una unica è à u listessu tempu chì dani un tutta a varietà di finòmini di u mondu; lu postu di l 'omu a lu munnu, e quantu cosi cuntari a vuluntà di Diu; ciò chì sò i veri pussibulità è limiti di a cunniscenza è l 'azzioni umani.

In Lingua ci hè un discursu circa l 'unitati di Capitulo: tempu hè vanu da u eterna, l' 'altri da u listessu tirrenu da u divinu. E lu significatu di stu tesi ùn hè micca solu filosofia. Si cuntinueghja è di là, righìannu la quistioni di u campu d 'ètica, morals, morals e credenze. À u listessu tempu chi acquistu da u tradizzioni islàmica: chistu è lu riligione di Lingua eni cunzidiratu lu cchiù àutu è più parfettu di tutti l 'insignamenti datu nantu à l'umanità. In più, u rapportu di Lingua cu li cuncetti tradiziunali Islamic manifistaru a lu fattu ca la Sufis ricusà u sinfulness di u banditu stessa (ma ùn l 'sinfulness di Elastam) e de espressai rigezioni di monasticism tradizzioni cristiana. Sufis dì: gioia ùn pò esse solu in u spirituali, o fora à la materia; gioia - in u so scontru, quandu cuntintari, è quelli chì e àutri bisogni umanu.

imbusci Main: un 'omu - incarnation: divinu

In la forma classica di la filusufìa Sufi rici ordine mondu biunity, chì hè a cunnessione vanu trà a verità è Création, Diu, è u mondu. Un altru puntu impurtante hè u postu di Sufi ètica di azzione cumunicazione diretta è scopi. Sta idia, troppu, hè basatu nantu a la filusufìa di l 'Islam. Sicondu à u cuncettu Sufi, u risultatu di ogni azzione dipende di u voglie è chì ugnunu si appuntu ciò ch'ellu hè cherche. U altra banda, u principiu di basi di Lingua dice chì ùn affirmazioni ùn pò esse immutable.

Sicondu à i vicenni di l 'Sufis,' omu è l 'incarnation à Diu, è in ogni di i so azzione i capi di vuluntà di Diu, è à esse più precisa - présenter gestiti à traversu à Diu. In stu sensu, ùn ci hè micca pelu, perchè tutti i strati portanu à Diu. So filosofia Sufi affirms tulliranza: postu chì ùn ci hè micca a cunniscenza di u mondu hè nunda, ma u sapè fà di Diu, è ùn l 'azzioni si svorgi da altre motives tranni lu disideriu di Diu. Cusì, ogni riligione è veru. A sola cosa chì hè gattiva, - u proclamazione di ogni duttrina religiosa hè assai fiducia e nigava fatte di u valore d 'àutri riliggiuni. Sufis vede a verità, in quarsiasi forma si pò esse palesa.

U scopu di Lingua

U tema centrale di a filosofia di Lingua addumanna la libbirtati di l 'arma. pueta famusu e Sufi Rumi scrisse: "L'anima à a terra - in prigiò, è si fermani culà, mentri vivant à a terra." A biviri u spechju di la libbirtati pò esse messa in risaltu spirituali, u disideriu di mischjà cù Diu. U Sufi ùn hè ghjustu pinzaricci essendu, si stà quì è avà. U piace di sta duttrina pruvatu à capì stessi è insignà altri cumunicazione diretta cu Diu, per chì tù ùn ne tirai à l 'aiutu di li parrini. Chì hè ciò chì u Sufis sò state Pirsicutò è censured da u islamists urtudossa. Corsi di sta strana prevails ancora.

Impurtante in Lingua - righìannu la "omu parfettu", capaci di a risurrezzione, sopra vanitusa u l'a terra e Pifania negativa di a so natura. Great chjassu spirituali Sufi chiamatu "tariqa". Un esempiu di stu hè cunsideratu à esse i furmazioni spirituali di una biografia di u prufeta Maumettu.

Influence nant'à a cultura Lingua

Lingua hà nfruinzatu significativamentu lu sviluppu di la filusufìa, ètica e centri, arte e letteratura. saviezza Sufi hè dunau in u travagliu di i pueti Eastern è pensatori di lu tardu Medievu, cum'è Farid al-Din al-'Attar, Ibn al-Farid, Dzhalalad-Din A ar-Rumi, Hamdis, Jami, Abu Ali Ibn Sina (Avicenna), Nizami Gyandzhevi Ali Shir Navoi et al., chi travaglia nant'à u fundamentu di simbolicu Sufi d 'amuri, bramosu di u carìssimi (vale à dì, à Diu). Sicondu à i Sufis, amuri (mahabba) - issu hè u più statu di la menti di l'omu, chì porta à unità trà l 'amanti è lu figliolu.

U prisenti in u seculu X-XV. literatura Sufi hè rapprisintatu principarmenti a puesia, di creà i lingui di u Mediu Urienti: .. Arabu, Farsi, turca, Persian, Urdu, etc. A postu particulare hè occupata da Sufi paràbula, hè u quintessence di a saviezza di l 'insignamenti filosofichi è misticu.

i temi paràbule

Cosa hè una paràbula? In u sensu più generale, hè una corta storia, chiddu, lu scopu di murali fundamentali chì hè spressu in forma allegorical.

Di u mondu, chì apre paràbule Sufi, mener, a vera a rialità. Cusì hè diversi cum'è a vita stessa, è arquantu cinese. Ogni parsona capisce ste paràbule un'antra manera, ma tutti i sparte un scopu cumunu. À u cori di a elli - l 'ottenimentu di a verità à amuri è à traversu u tuttu di a so egocentricu "mia" visione Girolamo. By capì stu arte difficiule, una persona pò truvà a so vera divinu "I".

paràbule pueticu di Rumi

Certi Sufi paràbula scritte in forma prosa, mentri autri - in una puetica. L'ùrtima Mappa satellitare, per esempiu, u travagliu di u pueta Rumi. Racolta in lu libru "The Way di trasfurmazzioni" Sufi paràbula traduttu da Persian Vincenzo Shchedrovitskii. Ci sò dinù missaghji riliggiusi e filusòficu nanzu ogni paràbula. U libru includendu Samari etichi e custumi, dati Markom Hatkevichem. Dui missaghji aiutà à capisce megliu u criticu, è tremenda di u paràbule spirituali è murali. U libru hè publicatu in u 2007 da a casa, pubbricannu "salutu" (Mosca).

paràbula Sufi circa amore

Sicondu a Sufi filosofia, amore hè u fundamentu di l'universu, è a forza ca guida in li manu di Diu, chiamatu lu Carìssimi in sta duttrina. In la paràbula d 'amuri Sufi duttrina di u divinu hè spressu metaphorically, à traversu u sistemu di imagine. Per esempiu, cù u bè cunnisciutu-antichi liggenna Arabu circa amore li carusi Kaisa (cugnumatu Majnun, "falatu in sea lunacy") à u ragazza Patricia. In l 'imagine di Diu dipintu da l' ultimu è in la forma di Majnun - anima ingorda di u sapè fà di imagine di Diu, perfettu spirituali è ottenimentu di a Verità sommu. Sicondu à i vicenni di l 'Sufis, paradisu - sta ùn hè micca un locu, ma u statu. Unu in cui lu cori è chinu d 'amuri spirituali, è ochji vede nfunnu in u mondu materiale. Cum'è un risultatu, u pircizzioni di l 'omu - hè nunda di più cà una projection di l' arma, la furma internu. Per stu mutivu, si pò scambià u mondu solu à traversu l 'purificazione nternu è ripieno di amuri sinceru. È cun ella vene a felicità, gruppo, cuntintizza e Ringraziamu.

Comu li siquenti sunnu asempî di u paràbule d 'amore pò esse chjamatu opere di Rumi "Love Majnun", "Majnun è un cane", "La storia di pirsiviranza in amore" Navoi "On Valentine", "O" Sanayi. Sti paràbule, esse scritti da autori di differente, unitu da un 'idea cumuna chi solu u disertà, amuri tutti i-cunsumanu dà veru un'immersioni dà à omu la verità, in tutte e so luci.

Lucca paràbula Sufi

i temi Frequent sò li pruverbi e quistione a cunniscenza, à avè lu, Bramati scelta murali , è cetara è cetara. D. A esempiu mpurtanti è a saviezza paràbula Sufi d 'acqua. In parechji fonte hè chjamata "Quandu trasfurmà l 'acqua", "Sage è acqua", o "' acqua di pazzia." Cum'è ogni paràbula Sufi, si pò avè parechji Bresciano è capitu un'antra manera da ghjente sfarente. Più sò stupiti circa lu male, o à prò di a prisintari la nova 'acqua. Altro dumandu se intrutu currettamente u eroe principale di u paràbula, ùn cumenciu betu lu novu 'acqua e evitari a pazzia, ma poi, capace à purtà a sulitudine, ancu à raghjugna a ghjente. Feste ntirissanti supra la storia di la paràbula pò esse u quistione: "Perchè hè issu omu dicisi à sfrancassi da u novu acqua, sulu, 'nveci di prova à truvà cum'è-sensu?"

In autri paroli, paràbule Sufi, ùn ci hè micca sola spiigazione, è u so significatu hè palisata a omu in u prucessu di pinzari e dumannannu mmia e quistione. Infine, ogni persona vedi calcosa in a so paràbula.

Sufi paràbula - una surgente unicu di a saviezza, aiutanu pòpulu à apre a so menti, è dumandà quistione chì ùn vinissi à ellu nanzu. A filosofia di Lingua - un finominu ntirissanti, di migghiara di anni, à evoluèghjani da a pratica di a tiuria. Hè spartutu da un tulliranza canusciuta è Quand'elli vìdenu a nova canuscenza circa à Diu. Theoreticians di Lingua chjama a so duttrina "riliggiuni d 'amuri".

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.unansea.com. Theme powered by WordPress.