News è societàFilusufia

Pinzannu dunca esisti. Rene Dekart: "Pensu, dunque I esisti"

U scopu, proposé par Descartes, «Pensu, dunque I esisti" (in u populu corsu: originali, comu Cogito summa Novu), - un manifestu chì era prima ribocca longa fà, daretu à u 17u seculu. Oghje hè cunsideratu un manifestu filusòficu, custituisci un scritu di u pensamentu di i tempi muderni, più precisamente, rationalisme Western. Accunsentu ha mantinutu pupularità a lu futuru. Oghje, a frasa "pensu, dunca esisti" sapè di ogni persona struitu.

U penseru di Descartes

Descartes avanzata stu tribunale cum'è vera accuratezza iniziale, chì ùn pò esse doubted, è dunqua chi pò fà un "custruì" sapè fà sputiche. Stu argumentu ùn deve esse pigliata cum'è una forma deduction "crede quellu chì esiste, ci pensu, tantu I esisti." L'essenza di quessa, u cuntrariu, in samodostovernosti, testimunianze di l 'asistenza, cum'è una riflissioni sughjettu: ogni attu di lu pinzeru (è largu - i mistieri di a cuscenza, la rapprisintazzioni, parchì a riflissioni ùn hè limitatu à i cogito) grippa esircizziu, cridìannu cù un sguardu riflessivo. Stu si rifirisci a lu attu di cuscenza samoobnaruzhenie sughjettu: aghju pensatu è scopre Basílica stu penseru, seriu, si tense daretu à u so cuntenutu è atti.

ozzione formuilirovok

Funziunalità Cogito Novu summa ( «pensu, dunca esisti") in lu cchiù mpurtanti òpira di Descartes non veni usatu, puru siddu l 'wording di stu capu usatu comu un argumentu da riferenza à u travagliu in 1641. Descartes a paura di ciò ch'elli usatu pi significatu travagghiu pricidenti permette differente da u cuntestu unni iddu era solitu lu in u so raghjunamentu, spiigazione. Circava a arrivare luntanu da crià un Giaxu di nu spicìficu spiigazione inference comu effittivamenti significava discretion immediata di la verità, self-evidenti, l 'auturi di "I pensu, dunque I esisti" Efface la prima parte di u filaru, sopra, e lassa sulu la "I am" ( "I am" ). Iddu scrivi (inedite II), chì tutti i tempi, quandu avemu dì "I am", "Socu", o ch'elli sò, videndu da la menti, lu giudiziu si sarà vera di nicissità.

A forma di solitu di sprissioni, cogito Ego, summa Novu Corsica (in translation - "Pensu, dunque I raghjone"), lu significatu di chì hè oghje, spergu vo capiri, si vede cum'è un argumentu in 1644, intitulé "principes di Philosophy". Hè scrittu da Descartes in latinu. Tuttavia, issu ùn hè micca u solu lingua d 'idei "pensu, dunque, esisti." Ci eranu altre.

Pricidutu di Descartes, Augustine

Descartes vene micca solu di l 'argumentu "Pensu, dunque I esisti." Quale hè dettu u listessu parolle? Du Munnu. Longu nanzu sta Pitàgura tali un argumentu pruposta da St. Augustine in a so liti cu lu skeptics. Si pò trova in u libru di u filosofu chjamatu "The City of Ddiu" (11 di libru, 26). A frasa corsu cusì: Si fallor, summa ( «Si sugnu sbagghiatu, allura, dunca ju sugnu").

A sfarenza trà i pinsamenti di Descartes e Augustine

A sfarenza fundamentale trà Descartes e Augustine, parò, è i cunsiquenzi, scopi e mutivazzioni cuntestu "pensu dunca esisti".

Augustine principia u so pensamentu cun u vulè chì ghjente cerca in a to ànima, ricunnosce u imagine di Diu, in elli stessi, postu chì avemu esisti, è sapemu avvinta, è noi 'amuri i nostri sapè fà, è essendu. Sta idia filusòficu currispunni a l 'accussì-chiamatu threefold a natura di Diu. Augustine sviluppa u so pensamentu, dicendu ch'ellu ùn hè micca a paura di ogni postu supra la virità, sopra u parti di li vari accadèmici ca putissi dumandu, "Cosa sè vo lié" Pitàgura avissi a diri ca pi sta raggiuni si esisti. Perchè ùn pò esse burlatu da calchissia chì ùn esisti micca.

Cerca cu a fede in a so anima, Augustine in l 'usu di sta mutivazzioni vene à Diu. Descartes pari a cu dubbitu è vene à a cuscenza, sughjettu, pinsava bè, chì hè u esigenza di basi hè u distinctiveness è tralucenza. Chì hè cogito prima pacify, trasfurmendu tuttu in Diu. Seconda - problematize tuttu altru. Perchè dopu ghjunta à a verità, di a so asistenza, umanu, deve qualificà à la cunquista di la rialità, differente da u "I" veni sempri circannu in stu casu, à l 'distinctness è tralucenza.

Descartes ellu stessu nutari la diffirenza tra lu so mutivazzioni è parolle di Augustine in u so risponde Andreas Colva.

Hindu paralleli "pensu, dunque I esisti"

Quale hà dettu chì sti pinsera è idei era caratteristica solu di rationalisme Western? In l 'Est, ancu ghjuntu à una cunchiusioni listessu. Sicondu a S. V. Lobanova, Russian Indology Descartes stu scopu hè in la filosofia Indian di unu di i principii fundamentali di sistemi monistic - l'Sankara Advaita Vedanta e Kashmir Shaivism, o Antre-Advaita, u più famosu riprisentante hè Abhinavagupta. U scienziatu crede chì stu allegation hè affacciari comu lu cridibilità primariu intornu chì custruisce a cunniscenza, chì, à volta, hè impurtante.

U significatu di stu manifestu

U utterances "Pensu, dunque, esisti" apparteni Descartes. Dopu à ellu, più li filòsufi detti la tiurìa di la canuscenza di granni mpurtanza, è ch'elli sò càrica à ellu per bedda quantu lu. Stu manifestu faci a nostra cuscenza più accéder chè ancu mpurtanza. È, in particulare, unu di la menti hè per noi una di più sputica cà u pensamentu di autri. In ogni filosufia iniziatu da Descartes ( "pensu, dunque raghjone") hè prisente tendini à hannu particulari è un tentativu di imbusche cum'è una sola oggettu chì ponu esse cunnisciutu. Sè à tutti i pussibili à fà cù i pruduzzioni di ciò chì hè digià cunnisciuta a noi di la natura di la menti.

Stu scinziatu di u 17u seculu, u termine "pinsava", mentri include solu implicitly u fattu chì in u futuru serà marcatu da pensatori com'è a cuscenza. Ma nant'à u orizonti filusòficu pensemu lu tema di l 'avvene tiuria. A luce di u clarification di Descartes attenti à l 'azzioni hè rapprisintatu comu un pourrissement di riflissioni.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.unansea.com. Theme powered by WordPress.