Arte e spettacoliArt

Lysippos hè un scultore di a Grecia antica, è i so opiri

Lysippos hè cunsideratu l'ultimu scultore di i classici grechi antichi. U so travagliu hè sempre admiratu. Un pocu hè cunnisciutu di u artistu stessu. Eppuru, i cuntimpuriani sapìanu chì l'unicu maestru chì hà ricunnisciutu u grandi grecu era a natura.

Cumu si scopre u gran scultore?

À l'arba di a so carriera hà travagliatu cum'è un cumpagnu di corrente vulgarisore Lysippos. L'esculpore, sicuru, hà sunnatutu di divintà qualcosa grande, ma ùn avia micca soldi per u maestru.

Forsi, l'scultore seguitavu esse una persona desconegata, chì stava sempre in u IV seculu aC, s'ellu ùn avia avutu solu a parolla di un pittore chjamatu Evlomp. Assicurò chì solu a natura pò esse u migliore maestru, ma micca un omu. L'artistu, dopu intesu d'esse discorsu questu discursu, fece cuncludiifiche per ellu è si andò per observà a natura.

Hè Lysippos chì in un tempu hà aprenu per creà scultori crible. Hà fattu i peri di i so caratteri più longu, è u so capicucinaru - menu. Inoltre, cum'è Scopas, l'artista hà travagliatu nantu à a trasferimentu di i muvimenti in i so opiri.

A strada, sò questi scultori grandus - Skopas, Lisiscos - chì sò l'ultimi ripresentanti di l'antica storia classica greca.

Funzioni di u travagliu

D 'una banda, l'artista ùn reffirmava micca e travaglii classichi. L'Eroumanisimu fù tracciatu in l'opari di Lysippos. Invece, l'innovatore hà animatu e sculture. I so figuri sò più dinamichi, anche drammatique, è i carchi s'assumigliavanu e facci di i cuntimpuranei.

U so travagliu predilettu era bronzu. Sfortunatamente, questa alea di copper hè spessu fundedda. S'ellu ùn era micca per i Rumani, oghje ùn ne sapià quale hè u scultore Lislich. U so travagliu pò esse studiatu solu cù e copii. Hè cresce chì l'artisti Romani più veramente puderanu recreà l'scultura di l'atleti Apoxyomen.

Riturnà à e peculiarità di l'opere di l'artistu, vale nutà chì hà fattu ritagliate à e persone chì ùn anu micca, ma cum'è chì Lysippos stessu l'hà representatu. L'scultori di a Grecia Antica amava à travaglià nantu à i caratteri più. Inoltre, questu hè u primu artista chì spira u corpu umanu nantu à u pianu. Grazie à questu, i so opiri cuminciaru à vede u più liggeru è animatu di questu, dicenu, e munumentale stati di Poliklet.

Sculture di Lysippos

Hè difficiuli di cumprà cumplicazione cum'elli l'opere di l'artisti vittiru a so durata. Forsi li copi rumani anu sorpresa da l'scultore Lisispitu stessu. I so opare sò ognunu oghje sò spartuti in più è menu riesciuti.

I più populari include:

  1. L'estatua di "Apocryomene". Sta cumpusizioni hè stata premiata in tuttu u mondu. Eppuru u motivu di u travagliu hè assai simplice: l'atleta doppu a cuncurrenza cunsule u corpu cù un rascadore.
  2. Sculture d'Hercules. Tutte e forze di l'eroi eranu immortalizati. Oghje in l'Ermitage, pudete amparà a prima d'elli. Ci hè una copia di l'scultura "Hèrcules in prumuvere cù un lione".
  3. "Hermes seconde". U Diu di Lysippos hè assai cum'è una persona ordinaria.
  4. "Eros". Imagina di una figura figurata.
  5. Una statua colosale di Zeus in Tarenta. U travagliu hà righjuntu 20 metri d'altura.

Inoltre, hè stissu creu chì a prima volta à u genre di u ritrattu hè ancu Lysippos. L'scultore hà principamente travagliatu annantu à riacculturà l'imaghjini d'Alexander u Magnu. Hè aghju attribuitu ancu cù ritratti di Socrate è sette sàviu.

U famosu "Apero"

L'estatua di "Apoxyimena" hè cunzidiratu a funzione più famosa chì u Lysippos hà lassatu à noi. L'scultore, a photo confirma dinò, ùn hè micca creatu l'estatua, ma hà sappiutu trasmettini tutte l'esperienze di l'atleta stancu.

Ancu in a stampa hè chjaru chì Apoxiomen hè un ghjovanu chì hè sempre stimatu dopu a lotta. Hè piace à passà da u pede à i pedi, è i capelli, cullati in manu à un latu, permette di guessà chì l'atleta si manghja. A bocca aperta indetta chì l'atleti ùn hà micca avutu tandu tempu per piglià un respiro, è in l'ochji anchiati - fatigue.

À u stessu tempu, i critichi d'arti sò sicuri chì a copia di marmo ùn pudia micca trasmette a prufundità di l'opera di Lysippos. Inoltre, quandu, in u XIX seculu, l'scultura hè vinuta à u restuuratore Romanu Tenerani, l'artista prupone chì à a manu di l'Apoxyimena hè un dice. Prestu, i archeologii anu trovanu pruvenimentu chì in l'uriginale l'atleta simpaticamenti si limpia cù un rascadore. E dadi eranu alluntanati da u travagliu.

I diversi "Hercules"

Quasi tutti l'autori anticu grecu avianu u so erculu miticu favorito. Lysippos à un tempu hà sceltu Hèrcules. I critichi arti pensanu chì l'artista u vedi u so prughjettu. E dumannanu quali qualità di Hèrcules era statu enfatizatu da u scultore anticu Lysippos?

In certi òpere, l'eroi cummatti, l'altri sculture leghjendu u semiculus fattu, in u terzu chì u figliolu di Zeus si ripondine da i cundimi terreni di a vita. L'evoluzione di l'erculu greche pò esse tracciata in trè opetti di l'autore.

  1. "Hèrcules timendu cun leoni".

Dicenu chì, si traspurtate l'scultura da quattru santi, pudete campà una famosa pruibita di l'eroi cun ellu. U viscuettu di ghjunghje hà valutà u principiu di a lotta. Hèrcules è u lionu sò pronti per palluzzà, tutti dui sò cunfidendu di a vittoria. Quandu si anu vistu da u drittu drittu, pari chì semigodi ghjucatu per perdè u so equilibriu. Da u spaziu, si face noteu chì a forza hè nantu à a parte di l'eroi. À l'abbandunà - a bèstia hè guasi rimettata.

  1. "Hèrcules restante".

Ci hè digià un eroi dopu u fattu. Hè stancu è inattivu. Parissi chì se u semigoda ùn pasonu in un club cubierto cù a pelle di leone, s'hè cadutu micca impotente.

  1. "U ghjocu Hercà cù a festa di Olimpu" (figurina).

L'eroi hà cumpiitu tutti i so sperimenti, cumpienu u percorsu terrenu, è, finarmenti, pigghiaru à l'Olympus. Ùn ci caru, ùn pruteghja micca in nudda, ma simule ghjustu una festa.

Si crede in li stòrici, era a terza statua chì Lysippos prisenta à Alessandru u Grande. U guvernatore hà piace u travagliu tantu chì ùn hà micca parte cun ella finu à a so morte.

Ddiu in l'opari di Lysippos

I dei di a Grecia antica, hà assai cura di u grande scultore Lislich. U so travagliu, per una banda, faci l'abitanti di l'Olimpu più vivu è vicinu à e persone, di l'altra banda - immediatamente si pò esse chjaru chì sò celibati.

Per esempiu, "Hermes Resting". U diu di u cummerciu è l'eloquenza si trova nantu à a cima di u scogliu. Hè stanciatu, respiru duramente, pare chì questu hè un omu corronale chì avà continuarà a strada dura. In ogni casu, i sivelli nantu à i so pedi tradisci u diu, ùn ponu micca cammellu - vi puderete vola.

Statue di Sàtira. A faccia di questu dò cresia ricurdava à l'omu vechju. Hè bè, a so fruntiera hè largamente arrugata, i so ochji sò ristritti. U diu di u boscu arraggiuneghja nantu à u pinu di u pezzu è, pare chì Ghjudei, andate in un locu Ma si vi vìdinu, pudete vedà chì balla u so ballu bacchic, solu restituite.

Puseidonu in l'opari di Lysippos vedi majestule, cum'è davanti à un maestru. À u stessu tempu, l'artista pudaria rializà u re di sottuigliu di u mare. Cunsiglii in u front, ricchi nantu à a testa, i muvimenti di e mani - tuttu s'assumiglia l'oli.

Sti forti, Zeus Lysippos si trova supra u sfondate di l'imaghjini di u diespicu olìmpicu principe in l'òpere di altri autori. U so Zeus ùn hè micca solu u maestru di u mondu, ma ancu un caratteru tràggicu è ancu persu. Diu, nantu à e so spalle hè una grande responsabile.

Un tentativu di rintra una figura in l'scultura

Cum'è sapete, l'artisti ùn micca appena amparate nurmale di manera di ripiglià i zitelli. Aduprate aduprate a face è a figura di un adultu cum'è basa è simplicemente "ridutta". U primu in a Grezia antica par paura sta tradizione decide Lispippe. L'scultore rilevò u ghjovanu Eros comu ziteddu.

U corpu hè stata tigna, chì ùn hè micca sviluppata. A capu hè più grande ca quellu di un labirintu adulti, bocca, una bocca è bocca, - tutti sapianu chì u diu hè sempre ghjovanu.

Hè chjaru chì Eros hè tense. U zitellu s'impegna per pull the string, ma hè datu cun elle difficultà. Allora ellu, si stendeu i so bracce è si vultò a so testa.

E pudete seguitanu u scupertu di u scultore - l'autore prupone una figura in avanti. Ciò chì dà a prufundità è l'espazio.

U pintore di a ghjustizia di u Macedone

I quaderni apprezzati è admiravanu l'òpere di u prugramma. Lisandro the Great si puderia micca passatu. L'Sculptor Lysippos hè stata premiata l'unurariu di diventà un artista persunale di Macedon.

Por desgravate, in u nostru tempu, hè impussibile apprezzà u travagliu di l'scultore, rummandendu u cumandante in tuttu creazione. Iddi, cum'è l'altri opere, ùn aghju micca arrivatu i nostri ghjorni. I Rumani fècenu ancu copi bona di elli.

Dicenu chì a più famosa era l'scultura "Alexandru cun una spea". Questu, u cumannanti hà vintu versu u spallezzu oghje, cù a so manu manu testa attaccata à a spina, a so manu ghjustu era nantu à ellu. In seguitu, i artisti sò prestu prestu u prublema di stu travagliu, ripresentà i rè è i generali in a listessa attitudine. Tutti i Grandi guvirnanti vulianu esse cum'è Macedonian.

Oghje, l'"Alessandru cù una spea" pò esse vistu in l'Ermitage. Ci hè una copia di a grande statua, però, a so dimensione ùn sia più di pocu centimetri.

Giugra ritrattu

Altru ritratti furtunati di Alexander di Macedon. Quasi u fundatore di a sculture in a Grezia antica era Lysippos. L'scultori hà cusì artistiulamenti rilevu u cumandante chì u Macedone ùn hà micca permessu à nimu per fà i ritratti.

In i so opiri di u grande re, Lysippos illustrutu, da una banda, cum'è una persunale forte, per un altra parte, cum'è un omu chì avia perdutu a pace è a fiducia. Spessu, u cumannanti s'assumiglia à un omu chì hà surviviu assai è hè stracatu da a vita.

L'sculturi ùn hà micca idealizate u so regnu. Ritruva una persona, micca un herou classicu.

I stòrici di l'arti crede chì Lysippos in un certu momentu scoddi di ritratti di Socrate, sette maghi è Euripidi. Eccu i travaglii ùn anu micca da a natura, ma sò fatta da ricordi, e descrizzioni è ritratti pinti prima.

Inoltre, ci hè ragiuni per crede chì a testa di bronzu in Roma, u ritrattu di un atleta noccupatu, appartene à a manu di u gran scultore. Inoltre, hè probabilmente un autore ritrattu. Quì l'autore dimustrò un omu senzillu cun una faccia rude.

L'ultimi anni di vita

Hè difficiuli per i nostri cuntimpuranei per capisce ciò chì u grande sculoru Lysippos era di un omu. A biografie di l'artista hè casi scunnisciutu.

Sicondu a legenda, l'anticu autori falle era di fami da un omu profondu. Ostensibly Lysippos ùn si pudia micca straccà di l'ultima scultura, perchè ellu scurdò di e bisogni fisiulogichi.

In u stessu tempu, i stòrici sò sicuru chì i so studianti, assistenti è figlioli travagliavanu cun ellu in u attellu. Per quessa, hè difficiuli di parlà di a causa precisa di a morte di Lisislonti.

N'autra legenda dice chì dopu à ognuna u vendita di u travagliu, u grecu grecu impunia nantu à una munita d'oru. Dopu à a so morte, resultò da più di 1500 muniti.

A creatività di l'artiste di u artistu l'hàbu famu fora di a Grecia antica. Allora accuminciau a è paragunatu cù u più grande classicu - Fidiu.

Cuntribuitu di u scultore à a cultura mundiale

In sumata, pudemu dì chì l'artista "hà criatu una rivoluzione in u mondu arti cù" movimenti di a manu lumetta ". Ellu:

  • Mudìu a prupurzioni di u corpu in sculture, allarggiati i so armati, hà ridutta a testa;
  • Amparatu à rapprisintà i so impulsi interni in i movimenti di i so caratteri;
  • Pruvatu à palesa in a vita di sculture cù i so prublemi è i dubbji;
  • In i so opiri, i giovani erulesti è u corpu sò cum'è i zitelli;
  • Apertu a scatula per u ritrattu;
  • Creatu l'ideale di l'omu - caratteri scritti ùn sò micca cum'è sò, ma cum'è l'artista l'hà representatu.

Lysippos era u scultore più famosu di a antichità. In ogni travagliu, l'artist pruvatu à ripresentà u carattaru inquietatu di a so era. E hà fattu.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.unansea.com. Theme powered by WordPress.