News è societàFilusufia

I leghji di basi di la lòggica

In la logica di a so 'liggi. U principale di elli - quattru. Tri di li stati furmati di Aristòtili. I leghji di a logica li - hè a lege di u non-contradizioni, u terzu esclusu, identità. Assai più tardi, un altru lege hè aghjuntu à i principi di basi - la liggi di raghjoni bastò.

I leghji di lòggica prupusizziunali sò direttamente riguardanti propriu tuttu l 'argumenti. A forma ghjusta, è a cuuperazione di raghjunamentu dati mpòrtanu ùn si svorgi cumpritamenti.

Ci sò règuli cunnizzioni di lòggica. Sti incrudunu:

  • doppia negativu;
  • contraposition.

Su sti liggi sò dinù custruìu vari tipi di meditazione. Ci derà una lea pinsamenti.

I leghji di a logica

A prima lege hè a lege di l 'identità. A ligna di fondu hè chì ogni penseru à u prucessu di raghjunamentu deve esse prisente ogni, cuntenutu interna chjaru. Hè dinù impurtante chì stu cuntenutu ùn hè mudificata in u prucessu. Cirtizza in un certu sensu, hè una pruprietà nativu di a riflissioni. In u so mezu, è puru a l 'identità di a lege: tutti i pinsamenti deve esse sanu listessi à elli stessi. Various pinsamenti ùn pò esse identificatu sottu à ogni circustanza. À spessu a lege hè viulati da u fattu ca u listessu scopu spressu in modu differente. Also, difficultà à truvà in casi induve e parolle sò usati avè parechji valori assai naziunalità. In stu pinzeru pò esse identificatu incorrectly.

L'identificazione di i pinsamenti accurdà spissu succeri quannu u dialogu sò ghjente di differente mestieri, differente da ogni altru livellu d 'aducazzioni e accussì on. L'identificazione di i diversi cuncetti - hè un été ghjusta, seria, chì in certi casi populu fà dilibbirata.

I leghji di a logica prividia la liggi di non-contradizioni. Chì l'cuminciamu cu lu fattu ca la ragioni romanu - pinzari si fiducia. Idia cuntene un contradizioni, pò trattinite sviluppa u prucessu amparera. analisi furmali-romanu basatu nantu à u bisognu di non-contradizioni di pensà: s'è ci sò dui cuncetti contradictory, tandu almenu unu di li tocca à esse gattiva. À u listessu tempu hè vera, ùn pò, sottu à ogni circustanza. Sta liggi si cuntu solu nant'à dui ghjudicamenti cumplitamenti contradictory.

A lege di u terzu esclusu hè dinù incluse in lu principi di basi di lòggica. U sugettu à u tribunale sò in contradizioni. A ligna di fondu hè chì dui propositions contradictory ùn sò tramindui falzi - unu hè periculu è veru. Nota ca cuntrariu à i ghjudicamenti rifirisci a tali affirmazioni, unu dî quali hè chì una ricusà u sughjettu o di u finominu di u nostru mondu, è u sicondu à u listessu tempu ùn esci da u listessu, circa u listessu fenomenu, o oggettu. In certi casi, ci pudia esse micca abbastanza u fenomenu, o oggettu, ma solu di un particulare parte di un particulare. Sè noi pò dimustrari la virità di unu di i ghjudicamenti conflicting chì schiarisci automaticamente u falsity di l 'àutri.

It completes i leghji di a logica, a ghjustizia di raghjoni bastò. It esprimi lu dumanni chì sò posti nantu à i validità di pinzeru. A ligna di fondu hè chì ogni idea di avè raghjoni bastò pò esse cunsideratu vera. In autri paroli, s'è vo avete un pensamentu, ci tocca à esse un veru. In più casi, u fundamentu hè una sperienza umanu. In certi casi, pruvà la verità, pò esse solu à traversu l 'pruvista di u facts, incascià novu nantu à u corsu, è cetara è cetara. À cunfirmà ogni casi particulare à cunfirmà a virità ùn dumandà periculu à ogni mistieri - ùn ci hè un ghjocu di axioms in u mondu, pruposta u fattu chì in ogni disgrazia ùn prova.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.unansea.com. Theme powered by WordPress.