News è societàFilusufia

Medievalism

Tradizziunarmenti, lu tèrmini "medievu" pigliatu cupertine, iamme 'èbbica V a seculu XV. Parò, in a filosofia di u principiu di u medievu si rifirisci a un epica nanzu - I seculu, quandu solu cuminciò à crià i tenets basi di lu cristianesimu. Stu principiu di fissà l 'urìggini di la filusufìa mediuevali pò ci spiega da u fattu chì i prublemi maiò chì cuncèrnanu la filosofia di l' èbbica mediuevali, sò state assuciata incù i vulè è i più diffusioni di la duttrina religiosa cristiana, chi a stu tempu fù anch'ella in u corpu di una scienza, filusoficu.

In u currenti filusòfica di u tempu ci hè una simpatia à u veru di u criticu divinu è u decisioni di prublemi cum'è l 'asistenza di Diu e la tiuria di Christian di concretization. A filusufia di u medievu in la cumunità scientifica di solitu periodiziruetsya rispittivamenti à i principali fasi di u sviluppu di l 'insignamenti religiosa di u tempu.

U prima è funnamintali passu in lu sviluppu di a filosofia di u medievu veni tradizziunarmenti cunzidiratu Patristics (I-VI centu.). U principale indicazione in sta tappa di u sviluppu di pinzeru filusòfichi era l 'idea è a prutezzione di duttrina cristiana, ca foru fatti fora "babbi, chiesa". A definizione di "i babbi, église," in particulare si riferisce à l 'Iuropa, chì hà cuntribuitu à l' fundamentu doctrinal di lu cristianesimu. Spessu, addumanna di dogmas Christian era filòsufi cèlibbri, per esempiu, cum'è Avreliy Avgustin, Tertullian, Grigoriy Nissky è parechji altri.

U sicondu passu in u stabilimentu di i punti filusòficu di ddu mumentu cunzidiratu lu scholastic - (IX - XV seculu). At sta tappa ci hè un più spicifichi dâ tiurìa Christian scali tutte e pussibulità di scienza filusòficu. filosofia scholastic volte chjamatu "la scola", perchè, Prima, si tratta di filosofia studiatu e sviluppatu in i scoli munàstici, e secunnu, in u spusizioni di scholasticism Christian mai nanzu disponibile in guasi tutti i livelli.

I prublemi chì agita la menti di filòsufi medievale, sfarenti assai, ma però, si tutti i accordu nantu à una cosa - lu discursi direttu o ndirettu circa à Diu. Sè a cuscenza l'Luna Diu, cum'è un prublema solu ùn esisti micca, perchè à Diu hè chì cunniscia da i cridenti cum'è una data, u filosofu cui la menti hè gratis da tuttu ciò chì hè di a fede, Diu hè un prublema attuale chì, è pruvatu à esaminà u megliu menti di u medievu.

I prublemi fundamentali di Filosofia medievale - custioni i rialità di esistenza di Diu, nascenu una dibattiti custanti trà i nominalists è i mazzinianu di rialisimu in a natura, di universals. Realists pruvatu à pruvà chi veramenti esisti universals (cuncetti general), è dunque - hè vera è l 'asistenza di Diu. Nominalists, a turnu, hà cridutu chì universals so assai esistenza di certiduni arrìvanu "ci vole" li cosi, picchì veru ci sò solu e cose è universals truvà quandu vene u bisognu di dà certe cose u so nomi. Sicondu a nominalists, Diu - hè ghjustu un nomu pi rapprisintari nu gruppu di ideali di l 'umanità.

A filusufia di u Medievu, è u Rinascimentu era marcatu bè da u fattu chì i grandi pensatori di lu tempu curputu affacciari tutte e speci di tistimunianzi ca esisti veramenti. Per esempiu, Plutinu - un filosofu - scholastic sunnu cincu testimunianze chì Diu ùn esisti. All di sta prova hè basatu nantu à u fattu chì ogni fenomenu in u mondu deve esse a causa a ràdica.

Se dédié rialisimu pruvatu à ghjustificà l 'esistenza di Diu, par via di a tistimunianza di a esistenza di li cuncetti generale (universals), u Foma Akvinsky sustìnniru ca comu la prisenza di l' causa suprema di tuttu. Iddu paria esse pudia ghjunghje un certu rispettu di a fede è raghjoni, induve priuritariu hè datu à u fede.

A filusufia di u medievu inherently theocentric. Quì si prununzia a brama di capienza di Diu, cum'è u solu rialità chì definisce tutti li cosi. un tali suluzione di u prublemu di esistenza di Diu, accittabbili di a religione in tutti i salutà, hè essendu determinati da u locu di filosofia à l 'a vita spirituali è suciale di ddu tempu. A filusufia di u medievu, jeru detti modu a nova visioni di lu Rinascimentu, ca fu ni la vita spirituali di u ideali vota-scurdatu di anticu indiatura à freethinking.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.unansea.com. Theme powered by WordPress.