Educazione:Scienza

U sughjettu di studià l'estratti culturale sò prucessi è fenomeni chì si sò in a societa

A Culturologia cum'è una scienza umanitarii à e leii giusti di u sviluppu di a cultura si forma in l'opere di u scientist americanu Leslie White. A furmazione di studi culturali comu a scienza cuntinua ancu ora. A ricerca per i metudi, forme, definizzioni - tutte sse indican un pocu di saturnità, ma à u listessu tempu si dici chì sta scienza sia fora di a filusufìa in una disciplina indipindente, anche si cuntinueghja d'interazzione cù l'intrattenimentu cù a filusufìa di a cultura.

A cunnissioni di a filusufìa è a culturologia hè assai cumpatta, per via di l'influenza mutuale è l'interaction. Questu hè duvuta à u fattu chì i prublemi di a teoria di a cultura in u principiu sviluppatu in u filu di a filusufìa, è di parechji disciplini individuali di culturologia sottu a so forte influenza.

Di u principiu di u XXu seculu, a filusufia hà iniziatu à fà una teoria di a cultura, chì hè assuciata à una partenza da a rifarenza è à un crescente disiu di scriviri a cultura chì hè. Trascendendu da l'attitudine crìtica è simbulica à a cultura, a filusufìa accumenza, basatu annantu à i dati etnografi è antropològichi, per mudificà è predice u sviluppu di a cultura. Cù u sviluppu di metudi di descrizzione è l'emergenza di e prime descriptions of culture, ci hè una nova scienza di culturologia.

In ogni casu, in cunnessione cù u fattu chì sta ghjovena ghjistioni esisti, ci sò parechji di e so interpretazioni è e difinizzioni di elle, ci sò 3 principali.

  1. Culturologia hè un cumplessu di disciplini chì stanu a cultura. L'essenza hè u studiu di l'evoluzione storica per capiscenu a intrepretazione sistemica di questu.
  2. Culturologia hè u settore di direzzione diffirenti di i studienti di cultura in un modu o à l'altru: sociologija di a cultura, a cultura filosofia, antropologia culturale, etc.
  3. Culturologia hè una scienza chì studia a cultura. À questu sensu, hà u so studiu, i metudi è i formi.

U subjecte di studi culturali hè parechje cuncetti cù l'aiutu di quale sta scenza detalla e studia a rialtà.

U sughjettu di studià l'estratti culturale sò prucessi è fenomeni chì si sò in a sociezione è avè una relazione diretta cù a so cultura.

È ancu u sughjettu di studià l'studi culturali sò e funzioni è specifiche di a civilizazione moderna, a so essenza è a spécificità.

À u listessu tempu, u sughjettu di studi culturali hè a diffirenziu in i culturi locali di e regions indipindenti, u so sviluppu è l'intercambiarità in e diverse stages di u sviluppu storicu.

U prucessu di u sviluppu umanu, struttura, essenza è mudelli - hè ancu u sughjettu di studi culturali.

Cusì, culturologia studia tutti i fenomeni di a cultura spirituali è materia. Chì hè u fenomenu di a cultura espirituali pò esse cunsideratu nantu à l'esempiu di l'icona. Allora, a parola "icona", in grecu, significa una imagina, una imagina. In solitu spetta u face di un santu, o qualche avvenimentu da una storia sacra. In ogni modu, u modu tradiziunale di l'imàgene hè ridduzzione à l'infurmazioni minimi di u mondu materiale, cuncintranti ogni attenzione à u spirituale. U icona serve com l'ogghjettu di cultu.

A cultura di materiali hè a vita di u ghjornu: l'alimentariu, a cucina è a materia prima, e necessità naturale, etc. In vista di a divisioni di a cultura in u spirituali è in u materiale hè relativamente arbitraria. Allura, in un tempu in Russia, ci sò parechje pruibbe di manghjà in l'usu di l'urdinamentu biblica. Per esempiu, ci hè stata una prupositu stretta di l'usu di burbot (mancava scale), crayfish è patate, chì ciamati "ova di cose". Basatu nantu à sti pruibii nantu à e manciassi patate in u seculu prima l'ultime, una sfurtuna di disturbazioni campagnoli hà avutu fattu in a Regione Perm . Ancu s'ellu ùn sò micca stati pruibbii.

Studiu i fenomeni di a materia e cultura spirituale, a culturologia palesa a so regularità.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.unansea.com. Theme powered by WordPress.