Salute, Medicina
Trachè è bronchi: funzioni è e malatii
Per furnisce u corpu cù nutrijenti, avemu bisognu di alimentu. Inoltre, ùn pudemu micca fà senza acqua, postu chì più di a mità di questu liquidu vitalu. Ma à tuttu u mondu, u corpu umanu necessiteghja l'ossigenu, chì u nostru sistema respiratorju prupone l'aria. In questu, a trachea è i bronchi attivamente aiutanu.
Sì l'accessu à l'aria hè difficiule, per pudè ottene l'ammontu necessariu di l'ossigenu per respira, u sistema respiratorju incù u core cumincià à travaglià dura. Ma chì hè ancu più interessante, u sistema respiratorju umanu pò adattà à a cunigenzi ambientali.
Importanza di u sistema respiratorju
U rolu di u sistema respiratorju hè difficiuli di sopravalutà. Cumu pudemu digià cunnisciutu da e lezziò di a bioluggìa, quandu s'exalpellemu, avemu libbira di CO 2 di carbon dioxide. Quandu u respiru in i pulmonti, l'oxigenu entra, chì da elli circuleghja in u sistema circulatori à tutti i tessuti di l'organi internu. Cusì scambiu di gasu hè realizatu. Esse in restu, cunsumemu 0.3 litri di l'ossigenu minuti, mentre chì in u corpu parechje CO 2 hè furmatu è hè menu.
In a medicina, ci hè un termini chjamatu u quistanti respiratorju, chì riflette a rapportu di a quantità di diossidu di carbonu in u nostru corpu à a quantità di l'ossigenu furnitu à a trachea è bronchi. Sempri cundizioni nurmali, questu rapportu hè 0.9. Hè mantenimentu di tali equilibriu è hè a funzione principali chì u sistema respiratorju à l'omu.
Struttura di u sistema respiratorju
U sistema respiratorju hè un cumplessu cumplessu chì compone di i cumpunenti seguenti:
- Cavité nasal;
- Paradossi siusi;
- Larynx;
- Trachea;
- Bronchi;
- Pulmuni.
Per capiscinu megliu cumu questu questa o questa malatia, inherent in u sistema respiratorju, si ne vale a analisi di cumu si sò composti i so cumpunenti indiviate.
Scupremu ancu ciò chì rolu ghjocanu in u nostru corpu. Solu in più di dettu cunsiderà l'analizamentu di bronchi è tràchee, chì sò più prubabili di sottumessi cambiunzii patologichi.
Trachè
Trachea hè un ligame intermediare trà larynx e bronchi. Trachea è bronchi anu una struttura cumuni è parechji tubi. Solu a longu di u primu hè di l'ordine di 12-15 cm è un diametru di circa 1,5-1.8 cm, anche si cù età, pò varià a pocu. A diversità di i pulmoni, hè un urganu unpaired. Questu hè un corpu abbastanza flexibule, comu rapprisentatu da un cumpostu di 8-20 cartilaginous anings.
Hè situatu trà a sesta vértiga vunisca cervica è quinta. In a parti inferma di a tràchea ramificata in dui canali principe, ma prima di a siparazioni anch'ellu ferma. A tali split in a lingua medica hà u so nome - bifurcazione. Questa regione hè una varietà di receptore sensitivi. Ci ponu esse nutatu chì a trachea hè una forma ligeramente chjappata, s'ellu orientate da u fronte à a spalle. Per questa raghjoni, a so secciona transversale hè di circa un militrami più grande chì u paràmetru sagittal.
Continuendu l'esami di a trachea (è i bronchi sò ancu scritte), deve esse nutati chì a glàndula tiroidea cuntene a parti suprema di u tubu tracheal è detta d'hè l'esòfuru. U corpu strappatura a mucosa, chì hè carattarizata da a so capacità di chjesa. Per questa mutivu, hè bonu per administrà inhalazione. Hè ancu alluntanatu cù tessulu musculatu cartilaginuu, chì hà una struttura fibrosa.
Arbre bronchial
Da u puntu di vista, i bronchi s'assumiglia à un arbre, solu cum'è s'duppi in puszione. Cum'è i pulmonomi, hè ancu un urganu di uparatu, chì hè furmatu da dividendu a trachea in dui tubi, chì sò i bronchi principali.
Ogni tubu tali, à u turnu, hè divisu in rami più chjucchi chì vanu à diverse seculoni è partioni di i pulmoni. L'urganu righjunu hè un pocu diffirenti da u manchatu: hè un spaziumentu più grossu, ma hè più corta è hà una furmazione verticale più pronunzia. Tanti malatii di a trachea è i bronchi sò assuciati da infjammazione di i vini respirati.
L'estructura sana est in un nome chjave - un arbre bronchial, chì a so struttura, in più di i bronchi principali, includenu assai rami:
- Share;
- Segmentatu;
- Subsegmental;
- Bronchioles (lobulinu, terminal è respiratori).
U troncu di questu vertu intruduce hè a trachea stessu, da quale i dui bronchi principali (left and right) partenu. Da elli ci sò spuntate i tubi di una grandezza più chjosa, è in u puliticu right there are three, and in left - only two. Sti tubi sò diventati ancu in bronchi segmentali chjassi è, allora finiscinu tutti i bronchiole. U so diamitru hè menu di 1 mm. À l'estremità di l'ultime, ci sò petite chjamati bubbles, chjamati alveoli, induve in modu chì u diossidu di carbonu hè scambiatu per l'ossigenu.
Curiosamente, a trachea, bronchi, lungmes diferendu in a so struttura peculiar (anchi i primi dui organi sò simili). I muri di i bronchi anu una struttura annulari cartilaginosa, chì impedisce a so narrowing espontanea.
In i bronchi sò straggiati cù una mucosa cù ciliate epiteliu. Tuttu l'arburatura in l'arburu riceviu nutrissione attraversu l'artiglii bronchiale chì emananu da l'aorta aunquale, è hè intruduciutu da i nodi linfii è di e rami nervi.
Funzione funziunale di a trachjia respiratorye è bronchi
A funzione di a trachea è di bronchi ùn hè micca solu per assicurà un scambiu di gasu propiu in i pulmoni, ma hè di una natura multilatariu. Per esempiu, un tubu flexibule in u nostru corpu travaglia cum'è resonaturu, postu chì l'aria passa per i cordels vocali. Cusì, a trachea participeghja in a furmazione di a voce. In quantu à i bronchi sò, sò capaci di distruzzione è neutralizazione di qualchì sustanzi tossicali chì ponu dannu à u nostru corpu.
Inoltre, a larynx mucosa, a trachea, u bronchus sò cuparti cun epitelu ciliatu, chì cuntene a cilia. U so muvimentu hè diretta à a larynx è a bocca. U presente in a membrana mucosa di a glàndula segrega un secreto especial chì, quandu un corpu straneru entra, immeta immediatamenti è, grazzi à u muvimentu di ciliu, facilita a liberazione à a cavità orali. A ingressu di un grande corpu straneru refletu causa a tezza.
Ma, questu hè particulari interessante, l'aria, passendu a trachea è i bronchi, calura à a temperatura necessaria è si spicca. Li linfoniati in i bronchi parte di prucessi immune impurtanti in u corpu.
Patologichi cambiamenti in u sistema respiratorju
Spessu i malatii di a trachea o bronchus sò in forma di prucessi inflamatorii di a mucosa. Puderanu esse in e forme aguda è crònica. In quantu à a natura di a inflamazioni, pò esse:
- Catarrhal;
- Fibrinous;
- Purulente;
- Putrid.
Violazione di a funzione di a trachea è bronchi significhe danni à i bronchi o tràchee. In questu casu, si cunsidereghja u primu, u cambiamentu in bronchi grande chjamate macrobonchitis, è bronchiole - microbrochitis, o bronchiolitis. Trà i patologii cumunu cumuni l'asma bronchial è a tracheitis - infezzione di a trachea.
Malati di a trachea
Trà e malatie di a trachea hè stenosi, fistula è quemura termale. In a maiò parte di i casi, a tracheitis, chì hè generalizata, pò andà à l'altru patologicu - bronchitis, è in questu casu hè cunnisciutu com tracheobronchitis. A patologìa pare avianu inutilità, ma dopu pò esse di cumercii serii. Per quessa, hè megliu ùn demucrazà u trattamentu di sta malatia.
A tracheitis in casi raru hè com'è una malatia indipindenza (manifestazione primaria), a maiò parte di questu hè a cunsultenza di una patologia senza trattamentu di u sistema respiratorju (manifestazione secunda). Qualcunu pò sviluppà, invevà l'età è u sessu. A maiò parte, i pulmoni, i bronchi, tràchea è di larynx di i zitelli sò sottu amminenza chì u so sistema immune hè sempre cunsumatu per trattà bè cù certe minaccia.
Ci hè parechji tipi:
- Sharp;
- Chronicu;
- Infectious;
- Ùn infittivi;
- Mixed.
In questu casu, a malatia di una natura infizziosa pò esse virale, fungale o bacterial.
Malati di i bronchi
Un casu cumuni di l'involvimentu bronchiale hè a bronchitis chì vale a pena cita. A patologicu hè spressione da infjammazione di i mura di i tullini respiratorii. Cause di a malatia pò serve cume parechji fatturi, chì pò include:
- A prisenza di bacteria o vi virus.
- Longu periodu di cunsumu di prudutti di tabacco.
- Predisposizione a allergens.
- Esposizione à sustanzi chimichi o tossichi.
Cusì, a malatìa pò esse di u tipu:
- Bacterial;
- Virus;
- Chimica;
- Funghji;
- Allergii.
Per quessa, hè assai impurtante chì u duttore nantu à a basa di i risultati di i studienti hà studiatu accurately determine u tipu di malatie di i bronchi, tràchea. Cum'è qualsiasi casu, a bronchitis manifestà in forma aguda è crònica.
A furma aguda avanza cù una temperature aumentada, accumpagnata da una tezza siccata o nera. Bastamente, cù u trattamentu adattu passa in pochi ghjorni. In certi casi, parechji mesi. Spessu a bronchitis aguda hè classificatu com'è una malatia infosa o fredda. In regula, ùn finisci senza effetti.
A bronchitis cròdica pò durà parechji anni. In questu casu, u paci hè a tezza, è ogni annu sò esaggirati chì duranu più di un mesi.
A cosa principal hè daverà attente à l'aguda stadiu di a malatia per ch'ellu ùn viaghja in forma crunna. Epplicati à a longa volta di a maladie in u corpu ùn passa micca senza traccia è ponu esse rimettii cunsiglii complexi è irreversibile per tutti l'organi respiratorii.
Trattamentu
Sicondu u diagnosticu (bronchitis, tracheitis), a natura di u cursu di a malatia, a prisenza di risichi d'aghjunzione, u trattamentu necessariu di u trattamentu hè prescribed. In vista di a pussibilità, per esse l'inflamazioni di a trachea, i bronchi pò causà esercitazioni seri o micca, u mèdic attente decide di mandà u paci à l'ospitalu, o pò sottumessu trattamentu in casa.
Terapu incluye una gran varietà di misura, chì, in più di preparazione medica, include un certu prucessu fisioterapuutu: da calènge è inhalazione à u massaggio è l'educazione fìsica.
Similar articles
Trending Now