Educazione:Scienza

Struttura è funzione di a trachea

A trachea hè una parti impurtante di e vecture chì culloca a larynx à i bronchi. Hè per ella per quessa chì l'aria passa per i pulmoni cù a cantina necessaria di l'ossigenu. A trachea hè un urganu tubu chjude. A durata di stu tubu varia da 8,5 a 15 centimetri, secondu e funzioni fisiulogichi di u corpu. Ma prima di cunsiderà e funzioni principali di a trachea, avete bisognu di acquistà cù a so anatomia.

U locu di a trachea . A tracheta hè fatta da u cartilaggiu cricoidu appressu à u livellu di a sesta vèrtra cervica. A terza parte di u tubu hè à u livellu di a cervica, è u restu - in a regione torura, induve a tràccia acchianu à u livellu di a quinta virtura torurca. In questa zona, a trachea dividi in dui bronchi, formant una furchetta, - questu hè u puntu di bifurcaci, chì hè intersindicatu cù l'arcu di l'aorta.

S'è cunsiderà a parti cervica di issu urganu, in a so frontiere si trova apartatu di a glàndula tiroidea. In tuttu u ritornu à u tubu tracheal adjoins l'esòfuru. In ogni parte hè un pezzu neurovascular, chì cumpresi fibri di u nervu vagu, vini jugulari internu è arteri carotidi.

Trachè: struttura . Se considerate a seccion transversa di a trachea, ponu vede chì hè custituitu parechji capas - a mucosa propria, a submucosa, a parti cartilaginosa è a membrana adventicial. Funzioni di a tràccia, cum'è qualsiasi altru urganu, sò parzialmente dipende nantu à a struttura, cusì avete bisognu di cunfirmà ogni parte in più di dettu.

A mucosa - hè rapprisintata da ciliate multitare epiteliu, chì si trova nantu à a membrana basement. Cilia di i celi murenu versu a larynx. A struttura di l'epiteliu cumperisci ancu caghunite di mare, è cume goblete, chì liberanu una piccula cantina di mucus. Ci sò cèl·lula di secrezione interna chì producenu a serotonina è a norepinephrine. A membrana basale cuntene assai fibri elastique. Ci sò ancu lisici, myocytes separati, situati in un cerculu.

A capa sottumucosa hè un tessulu connectivu fiatu. Hè in questa capa hè a grannizza di fibri nervi è i navi petite chì sò rispunsabili di u regulamentu è u prublema di sangue.

A buttiglia di cartilaggini hè furmata da i cartilagini incomplets hyaline, chì occupanu dui terri di a circunferenza di u tubu tracheal. Intra elli, i cartilagine sò cunnessi da ligamenti annulari. U numaru di cartilagine in una persona varia da 16 à 20. Du detta da u muru di volta hè furmatu, chì hè in cuntattu cù l'esofago. Cusì, u passaghju di u fieru di l'alimentu ùn mancu interferiscenu cù u prucessu respiratorju.

A parti avventiciale di a trachea hè un tessonu cunghjuntu finale chì copre u tubu da l'esternu.

Comu pudete vede, l'anatumia di a trachea ùn hè micca cusì complicata.

Funzione di a trachea . A funzione principalu di u tubu tracheale hè di mantene l'aire à i pulmoni. Ma ùn sò micca tutti funzioni di a trachea.

Comu chjamatu, a mucosa da a trachea hè coperta cù un epitelione ciliate (ciliary), questione chì sò dirigiti versu a larynx e cavità orali. Inoltre, i celi di cupulare segrèghjenu mucus. Quandu l'air estranisu entre a trachea di i picculi urpi straneri, per esempiu, u polu, e particeddi sò sopravvuli in bagnu è u muvimentu di cilia hè imbuttatu in a larynx è passendu in a farinzia. Cusì, a trachea funziona una funzione protettiva. In u casu di un grande corpu straneru, una tosura di riflittura accumincia, durante quandu a trachea ferma in u lumen.

Cum'è sapete, a purificazione è u calunniu di l'aria si trova in a cavità nasale, ma partazione sta funzione hè realizata da a trachea. Inoltre, a trachea hè un resonatore durante u parolle, perchè impugna l'aria à i cordi vocali.

Se per sintetizà, pudete vede chì, anche a struttura simplici, a trachea possa una quantità di funzioni assai impurtanti, senza chì l'esistenza di u corpu umanu hè impossibile.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.unansea.com. Theme powered by WordPress.