Educazione:Scienza

Chì ci hè a capacitance electrice?

Spessu in lezioni di fisica di a scola, u maestru, spieghendu u tema di l'electricità, resorts à paragunà u currenti elettricu cù u flussu di l'acqua. In parechji casi, ma micca sempre, per fà fà più faciule per capiscenu i prucessi chì si presentanu, una cumparazione hè assolduta. A statu veramente, ancu a parolla "corrente" hè utilita per liquidi. E quale hè a capacità? Questa hè una di e caratteristiche di l'ughjettu, a so capacità di cuntenenu qualcosa. Per esempiu, ogni persona sapi chì a capacità di a can hè di 3 litri. Ovveramente, l'ammontu di l'acqua accumitata dipende direttamente nantu à a capacità di u bastimentu. Allora, si pigliate dui cagini, per esempiu, 8 è 12 litri, sò allora in altitudine, ma solu in diametre. U cuncettu di "capacità elettrica" in questu sensu hè assai simili. Per esempiu, unu di i paràmetri chì analizanu a capacità hè a dimensioni. A capacità d'energia elettrica (EE) hè a capacità d'accumparerà è reta un certu quantità di electricità. Qualchese materiale ductuale pussedi un certu EE, secondu un numeru di parametri. U prucessu di l'accumulazione di accusazione hè pussibile in l'eventuali chì ùn hè micca pussibule per fluttere à altru oggettu chì avemu una capacità nova.

A capacitance elettrica pò esse espressa per una formula chì conta a capacità d'accumparere un accortagenu (vale potenti) è u valore di u prezzu propriu (q). Indicatu da a lettera "c":

C = q / v

A capacità elettrica hè misurata in faraghji. In ogni modu, siccomu stu valore hè assai grande, i micro- è picofarad sò più spessu usati in circuiti elettronii muderni. Grandi capacità sò usati solu in dispusitivi specifichi è calculi. In stu modu, l'prefissi "micro è pico" sò 1 * 10 à -6 è -12 gradi. I prucessi chì si ponu esse facilissimu scritte per a capacità elettrica di un cunduttore solitario.

Imaghjate una impresa di cunnutturi in un mediu currente non cummuccu in u quali ùn ci hè micca campi esterni. Conéctate à a fonte di l' energia. Certi electroni scumpressanu a struttura di materiale, creendu un crescenu potenziale, questu, questi cumandesi puderanu u travagliu in certu cuncettu (creanu un circuitu). Anu distribuitu nantu à a superficia cun una certa densità, chì depende da a cunfigurazione spaziali di u conductore è e so dimensioni. Circundendu ogni puntu, ci hè un campo electricu chì avè tutti l'altri viaghji di u conductore. U capacità di un tale conductore solitaru hè in cuntattu direttu à a cullezione. A rapportu di a carica assignata (q) à u putenziale (Fi) per u cunnutturi sottumessu hè invariante, postu ch'ellu hè solu di a dimensione (grandore, forma) è u coefficient di a constant dielettrica di u mediu. In l'esempiu, ùn hè micca nunda chì un conductore solitario hè indicatu. Se ci sò altri culeculi chì sò cunghjunghjini, u campu l'elettricu di uniccessi sola induce in i cuerenti di u circondu u potenziale di u signu oppostu, chì avarà u valore finali (serà più menu).

L'elementu simplice chì usa proprietà per accumulà un correnti elettricu hè un capacitore. Hè dui cunduttori separati da un material dielettricu. A so peculiarità hè chì u terrenu elettricu generatu hè "ligatu" trà i platti (secumenti opposti di i diritti di corpu) è praticamente micca in i coperri circundanti, è perchè u puteru di u travagliu esternu ùn hè micca spegata.

Pudete puru crescate a capacità in parechje manere:

  • Reduce la distanza trà i platti. A riduzzione infinita hè impussibile, postu chì pò esse un discontinu di un mediu poccuduceru, chì face una perdita di carica;
  • Puderanu un material non-conductore cù una alta resistenza à scàrigu;
  • Aumente u spaziu di i piatti. Per mantene e dimensioni acceptable di u capacitore, l'arrangamentu spaziali di i platti spessu cambieghja. Per esempiu, dui cunduttori sò torciati in aringdi siparati da un insulaturi.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.unansea.com. Theme powered by WordPress.