FurmazzioniEducazione è culleghji

Segni di verbi è aggittivi da participles - regula

Teatri Analisi murfulòggicu, vi tocca à sapè i segni di a verbu e aggettivo in cummunione. Stu suggettu hè studiatu u Curriculum a scola in u VI-VII scelta. Su comu micca ch'è persu, ppi cummunione, vi dicu, di più.

A parti difficiule di discursu

Prima avemu bisognu di capì ciò chì hè a Serra. Ùn ci hè micca aanimi nantu sta storia ùn esisti. Pinioni vinìanu dividuti linguisti. Certi crede chì sta forma virbali, perchè hè l 'azzioni - u so valuri principali. Ma hè sicura, è u so vicinu a fine di l 'aggittivu. Iddi rispunniri a la stissa quistioni, hannu un sistemu inducement cumuna listessu disinenzi persunale. Per quessa, avemu pò sò dicu chì i segni di cummunione hannu verbu è aggittivu.

Lucca linguisti distinu chi la prisenza d 'un numeru di i segni dà u dirittu di chjama ellu una parte indipendente of speech. È quelli chì e altri in a so manu dritta. Infatti, la stella hè assai di cuntruversi. Per esempiu, i mezi à entre in participial s'arricorda di a so indipendenza. Ma chistu è un correlation direttu di u verbu ùn chjamate lu cunfienza à i uttinutu.

Segni di verbi è aggittivi da participles

Li rèuli dirittivu Ce funziunalità di sta forma hè pigliatu da a àutri parti di parrata, sèmplice.

A prima cosa a sacciu hè l 'urìggini di la Serra. A storia, si ricodda à u verbu, è hà cun ellu un numeru di carattiristichi cumuni. Ci sò assai vicinu à ellu assuciatu. Per esempiu, da Verbi imperfective noi pò furmari solu u cummunione di u listessu tippu (leghje (sov.v.) - Leggi (sov.v.).

In più forma di u categuria verbu coniugazzioni no. Tuttavia, ci hè assai dipinnenza hè. Per esempiu, a scrittura suffissi participiu dipendi. Verbi prima cassia verbi è suffissi -usch -yusch :) scappu (Ref 1 -. Curriri assassin (2 Ref No.) - custruzzioni.

Cù riguardu à participles transducer, ci hà da esse scritti - XX (it) da 1 Ref. : Draw - disegnata da, occupari - occupari. From verbi 2 Ref. Furmata -im suffissu: dipindenti - dipinnenza.

Comu si pò vede, u cunnissioni tra sti dui parti vanu di discursu, e dunca cunzidiratu lu cummunione comu na forma particulari di lu verbu.

Segni di un aggettivo , troppu, pò micca esse supranava. Didàttica, ghjè listessu in aspettu. I studienti sbagghiu più cumuna cunsideratu à esse u incapaci di vede a distinguiri unu da l 'àutri. A cosa principali - ricordu chì u Serra hè sempre furmatu solu da verbi, ma l 'attesa luce pigghia lu im.pril.

Secunnu, tramindui risponde à la quistioni "ciò chì?" È hannu quasi lu stissu 'estremità. Per esempiu: Bella - Leggi, gialli - antica.

Terzu, iddi hannu un rolu di sintassi cumune - prò di chì sò à più casi definizione.

vista,

Avemu arrinisciutu a truvà fora chì ritrova di verbu e aggettivo in cummunione. Più hè valuri fighjulendu ogni d 'iddi.

A sorti di rilazione di cummunione ghjuntu in u stessu modu cum'è verbi.

In la lingua Russian ci sò dui variità: l 'incantu è subjunctive. Hè facile à identificà elli. Unu hà solu à dumandà l 'assai cummunione, o di lu verbu da ch'elli sò furmati.

Per esempiu: to swim - ciò chì fà? (Nes.v.) - Salvinia - ciò chì fà? (Nes.v.); parrari - chi a fari? (Sov.v.) - Talk - A faire? (Sov.v.)

In fatti, avemu a arricurdari una sèmplice prighjuneru: se la quistioni di lu verbu, o participiu accumincia cu lettera "C", lu vista hè perfetta.

recoverability

A funzione dopu chì pigliò cummunione da u verbu, è eru. Hè facile à parè soiu. Sè una parolla hà un suffissu, o -sya embodiment -s, la chiamata ritornu furmatu. Per esempiu: la 'idea - chi torna Salvinia - nevozvr.

Avà, quandu avemu arricurdari ca lu Serra hà u prughjettu di u verbu è adjective, si deve esse dettu chì sta categuria à hannu canciatu comu na regula ginirali. Sè u verbu hè riflissiva, tandu hè necessariu à t'ani a forma di sta funzione. Se nun ti hannu lu suffissu Xia, u cummunione è ch'ellu ùn cumparisce micca. Sì stu duminiu ùn hè seguita, tandu u spicificatu ch'è bè forma struitu. Accordu, trattorini e parolle trattorini hannu significati cumplitamenti differente. In l 'anzianu casu, hè ubligatoriu di cummunione agghiunta, per esempiu, agricole calchissia (calcosa). In la sigunda attu di ritornu in u stessu, tantu lu executes una persona in u so propriu.

Ùn vi scurdate chi Xia hà storicamenti dirivatu da lu pronomi stessa. Per quessa, tutti i cummunione cù stu valore hè chjamata eru.

tempu

Avemu arrinisciutu a analyse sè certi funziunalità di verbi è aggittivi in cummunione, ma chì ùn hè tuttu. Next cunsidarendu i categuria di tempu.

Cummunione cum'è un verbu, ma hà parechje forme. Prisenti è passatu postu pò èssiri difinutu micca solu nantu à u sensu è sughjettu, oltri ca comu lu suffissu.

Sè no avemu cummunione cù i suffissi -usch, -yusch, -asch, -yasch, marzu, -em, -im, si transmits l 'azzioni chì intravene à u mumentu. Per esempiu: cantava, Parlare, attiratu, repeatable, trascinatu. Si pò facilità per ognunu di li di aiutà a parolla "avà."

Quand'omu vede u cummunione cù suffissi -vsh, -w, -enn, -m, Paul, in cui casu ch'elli hannu una categuria di u passatu postu. Per esempiu: un ghjocu chì cresce purtatu, macinati.

Categuria di i futuri forma verbu postu, issu ùn hè micca.

At stu focu (vene à dì, quelli chì ùn si pò mudificà) segni verbu e aggettivo in fine cummunione. Andemu Accantu à l 'altru.

signa irregulare

Tutti chì u verbu "detti" u so forma - cummunione, avemu hat. Avà si deve esse dettu di quelli chì si hè da u aggettivo. Sti categorie sò voce, numaru è casu. Sti sìntimi sunnu variàbbili è suggettu a canciari.

Rhode Rosa facile à definisce à a fine. Sè issu hè XX (s), tandu a parolla hè masculinu: frombu, petrusellu.

Quandu una parolla chi finiscinu -s, si tratta di geniri fimmininu: vinia.

Pràtica, incù u inflection inflexion -tümer Rosa vi masculine: l 'ufferta.

numari categuria sò dinù ùn causari difficultà. Sè l 'azzioni pigghia unu pirsuna singulari in fronte à noi, ma si un pocu - plurali. Per esempiu: avendu vistu - avia vistu.

Rosa casu, cum'è in im.pril., Per esse truvatu, secondu à a parolla cu lu quali veni usatu.

Per esempiu: una palla aceddi - im.p., fiara ardenti - tvor.p.

analisi campionu

Avà chì i carattaristichi murfulòggicu di l 'aggittivu è verbu in cummunione studiatu, avemu mostra come si désassembler lu.

Avemu ghjuntu à a casa sottu custruzzioni.

  1. Nach.forma - sottu custruzzioni (un segnu di l'action)
  2. Hè furmatu da u verbu custruìu agghiuncennu lu -yasch suffissu.
  3. signa pirmanenti:
  • Nesov.vid
  • S'arricorda (suf.-cassa)
  • Ejaculation (S suf. Xia).

4. Little o ùn segni di:

  • Muzh.rod
  • singulari
  • Dat.padezh.

5. A pruposta hè a definizione.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.unansea.com. Theme powered by WordPress.