News and SocietyJournalismu

Ricerca di l'articulu: un esempiu di scrittura è e regule di compilazione

Avà parechje persone cunfruntendu u prublema di scrivite una scuperta. Spécialmente spessu, questu hè bisognu per i studienti è i ricchieri. Invechji scuperte sò cunfunditi cù rivista. Questu hè un grande sbagliu, perchè sti dui forma di espressione d'opinioni annantu à un certu travagliu sò parechji fundamenti. A ignuranza di questa sfumature hè carcu di a manifestazione di a ignoranza è di l'analfabetteru per parte di l'autore. Ma vale nutà chì a rivista - ùn hè micca un pruvatu nantu à un tema liberu. Hà un pianu chjaru è deve un certu cuntinutu. Circundendu chjude è parechje altre nuances di scrittura di travagliu in u genre è anu dettu in l'articulu.

Cosa hè una critica

A parola "recencio" da a lingua latina hè traduciuta com'è "eccettu, spezzione". Lu tèrmini fu affissatu in a littiratura a l'intravata di u XIX e XX sèculu.

A rivista hè cunsiderata cum'è un di i ghjinii di critica in literatura. Ma puru a so unicu apparenza, hè divisu in parechji motti principali.

Tipi principali di Ristabile

1. A scuperta pò esse scritta in a forma di assaju. L'autoru in questu casu descrigghia a so imprissione di u libru ch'ellu lettu. Ma una sillabba ma pò micca esse scritta rivista di un articulu scientificu. Un esempiu hè un rivista di un travagliu d'arti littirariu. L'analisi hè più spessu scrittu in a forma di meditazione lírica.

2. Un articulu journalistic o crìticu di un grandu tamene pò esse presentatu cum'è una rivista di un articulu. Un esempiu di stu travagliu pò esse truvatu in i revue cientiali, induve si tratta di prublemi di literari è suciale.

3. Un altru tipu di stu genre hè autorevisivu. In questu casu, u scrittore stessu descrizanu u brevi significatu di u so travagliu. L'autori hè cumplementatu da cumandamenti nantu à l'infurmazioni in a parte principale di u travagliu.

4. Una annudazione expandita hè più spessu usata com'è una recensione per un articulu. Un esempiu di tali forma hè bisognu di cuntenenu infurmazione nantu à u significatu di u travagliu, e funzioni di l'scrittura, è di i principali vantaghji è di l'inutilità di u travagliu.

5. L'ultimu tipu di stu genre hè a rivisa d'eccettu, chì hè scritta da l'alumna per evaluà u gradu di capiscitura di ogni travagliu da ellu. Questa pò esse una rivista di l'articulu. Un esempiu di scrittura pò esse truvatu in u libru.

Siccomu a rivisenta hè un travagliu scrittu o cume scientifica o littirariu, deve cuntene certi parti.

Chì duverebbenu avè una scuperta

1. Una description detallada di u sujetu d'analisi. A necessità per l'indicazione di u genre, l'autore è e caratteristiche principale di u travagliu, cumu l'altru, u voluminu è i metudi d'analisi usati (se hè un articulu scientificu).

2. L'autore di a rivisetta justificà a pertinenza di u tema in u quale hè scrittu u travagliu.

3. A rivista indicà a idea principale di stu travagliu. Hè ciò chì l'autoru vulia dì in u so travagliu.

4. A scuperta deve cuntenenu una sperimenta scritta di u travagliu. U ripertore hè obligatu à dà una descrizzione generale di u travagliu cù una indicazione di i punti fundamentali.

5. Laccetta ci vole ancu quì u valore di l'articulu. Esempiu: numinatu assufficente di fonti d' infurmazioni o utilisazione di dati rilevani, ecc.

6. È à a fine di a rivisa, hè necessariu di scumparià cunvinzioni. Anu deve esse cum'è cunambiu. A cunclusione anu da cuntenenu infurmazioni nantu à u valore scientificu o artisticu di u travagliu.

Qualessu hè a diffarenza di a rivista?

Spessu, a rivista hè cunfundita cù una rivista. Ma questu hè sbagliatu, perchè sti dui geniri anu difeenti significati. A scuperta d'inclusi tutti i punti davanti. Ricurdemi solu sia una breve diprumissioni di u travagliu senza l'analizamentu detallatu. Feedback hè assai più freti chì una rivista di l'articulu. Un esempiu di a rivista hè una breve deskrizzjoni chì apetta à fine o à l'iniziu di qualunque libru. U so scopu hè di sguassà l'idea principale di u travagliu è a so descrizzione.

Cumu scrive una recensione di l'articulu

Oghje spessu a question si sviluppa: "Cumu scrive una rivista di l'articulu?" Un esempiu di una rivista pò esse truvata in i revue scientifichi, ma ancu però, per a compilazione persa, hè bisognu di cunnosce i principii basi è matte di u so scrittu.

A regula cchiù mpurtanti chì ogni craste vole assimilarle hè chì a rivista hè sempre ghjustificata è ragiunata. Un lettore chì hà lettu un travagliu (sienti scientificu o artìsticu) pò esse spressa solu u so pensamentu cù e parolle "cum'è" se "ùn aghju micca", "credi" o "ùn credi micca". U ripertore devendia necessariamente a so opara cun argumenti.

Se u ripertore palesa una ipotisi contru à l'opinione di l'autoru, devi esse necessariu ghjustificà. Ma hè impurtante ricurdà chì una recensione hè sultantu un corta analisi di un articulu o un libru. In queste travagliu, ghjudicamenti astratti nantu à altri articuli, libri, è cusì sò inacceptable. In a rivista hè sola una parolla nantu à stu travagliu.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.unansea.com. Theme powered by WordPress.