News è societàCultura

Renaissance omu: un individuu pulivalenti

L'omu di la Renaissance, o "Omu Univirsali" (omu universale) - na pirsuna cumplettamente sviluppatu chì hà parechje cumpetenze è hè un specialistu in parechje discipline.

Animu largamente apparsu, grazi à l 'artisti suprattuttu, grandi pensatori e scinziati l' èbbica di Renaissance Europea (da intornu à 1450). Michelangelo Buonarroti, Galileu Galilei, Nikolay Kopernik, Miguel Servet, Leon Battista Alberti, Isaak Nyuton - hè u nomi cchiù mpurtanti di pirsuni ca sunnu circadori in parechji campi, di scienza e arti. Ma forse u più impurtante riprisentante di u veru omu Renaissance -Leonardo da Vinci. Era un artistu, ncigneri, anatomist, interested in parechje altre discipline, è hà truvatu successu in i so studii.

Lu tèrmini "Omu Univirsali" pricidutu lu Rinascimentu, hè dirivatu da a parolla greca «polymathes», chì pò esse traduttu cum'è "un maestru di parechji canuscenza" - un 'idea chì hè assai impurtante di Platoni e Aristòtili, lu granni pinzatura di u mondu anticu.

Leon Battista Alberti dissi: "People pò fà tuttu, si vulete." Sta idia tistimunieghja i principii fundamentali di Umanesimu Renaissance, hè dicisa chi i individuale hè criatrici a so pussibulità è u sviluppu. Di sicuru, u termine "Renaissance omu" duvia qualificà solu à i cristiani ncignusu chì hanu pruvatu à u sviluppu di e so cumpetenze in tutti i campi di la canuscenza, e cumpetenze, u sviluppu fisicu, un altru populu chi campava in chì anu largamente rapprisenta la sucità uneducated.

Parechje persone chì hanu studiati, aspired a pusizioni di l ' "omu universale." Ci sò sempri impastughjata in self-migliurà, i pussibilità di sviluppu ch'elli hanu ricivutu, lu studiu di lingua straniera, cunnucieru ricerchi, pò capisce è spiecà i prublemi filusòficu, billezza, arte, fà sportu (apprufunditu u so corpu). At una tappa principiu, quandu tutte e difinizzioni lu cuncettu di genti struttivu hannu un accessu à assai di sapè - i travagghi di pensatori Grecu e filòsufi (parechje opere stati persi in u prossimu seculu). In più, un omu di lu Rinascimentu era lu succissuri di i tradizioni di choeur. Cavaleri di u principiu di medievu, comu sapemu, pòpulu era scriva, spirimintatu in puisia, è l 'arti, hannu bona educazioni mintìrisi, avia indipendenza persunale (escludiri duviri di lu re fiudali). A manu dritta umanu di a libertà esse u tema principale di vera Umanesimu di lu Rinascimentu.

À qualchi puntu, Umanesimu ùn hè micca una filosufia, è i metudi di a ricerca. Umanisti cridete chì l'omu in la Renaissance venghi à a fine di a so vita cù una bella la menti è un gran corpu. Tutti stu pò esse truvatu da què arricchisci è migliurà. U scopu principale di l 'umanità hè di crià un omu universale chì unisci supranenza intellettuale è fìsica.

A scopre di testi antichi e l 'invenzione di stampa democratized amparera è u dirittu di passà idee prestu. In u principiu di Renaissance, specialmenti lu sviluppu di te umane. travaglia parò Nikolaya Kuzanskogo (1450) prima di parè heliocentrically Eclipse messi à qualchi puntu principiu scienza. Sempre, u scentificu è arti di u Rinascimentu (comu na disciplina) eranu assai Chor a lu nizziu di l 'èbbica. Un esempiu di parcussione di stu - u gran geniu Leonardo da Vinci, chì hè un pittore suprattuttu, si chjamava u babbu di scienza muderna.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.unansea.com. Theme powered by WordPress.