AffariAgricultura

Quandu si prisentanu i sidri pà u giardinu? I megore ghjardinani per u giardinu

U fattu chì u latru ùn ponu esse apertu per un pezzu tempu era cunnisciutu da i nostri babbi. U pruverbiu vulgarisu "Bury the oats and cingle - vi piglià una gran colta" ùn hè micca in vain. I sviluppati agricultori sò bè chì u sughjettu l'abbandunà "natu" ancu per quarchi setti ghjorni u sughjettu cambieghja a so struttura, micca per u megliu è esempiu. Oghji abbinati quasi istantaneu "populate" erbaccia, sguassate di i terreni l'ultimi sapi. Per evitari un problema tali, i lochi di "nudi" è i lenzii sò prupositu temporaneamente cù i pianti spettuti chjamati siderati. Ci hè parechji.

L'usu di i culturi auxiliari

Ciderati per u giardinu pò essa campatu in l'alivi aperti di a terra è com'è cultu adiacente. U so funziunalità distintiva hè un sistema radicali assai perfetta. Questu determina u so effetti benefizièvule nantu à a tarra. Impussibulemente in u locu, i radichi di i sideri ùn sò micca solitu chjappà, ma ancu arricà i micronutrienti chì sò in i capiglii più minimi. Inoltre, i pianti di sta varietà enrich a terra pesante cù l'aire è prutegge a stazzerà da a disintigrazzioni. A massa verde di i siderii in un certu momentu hè tagliatu è incubatu in u locu. In u futuru, sirve com'è un superiore bè cumu pè i pianti di giardinu. Cusì i benefizii di l'utilizazione di sti cullezioni aux auxiliaries pò esse assai grandi.

I megore ghjardinani per u giardinu

A maiò spessu, i seguenti pianti sò usati per migliurà u tarritoriu in l'arbureti è i pianti di i culturi:

  • Lupins;

  • Phacelia;

  • Rape;

  • Rapeseed;

  • U Torculque;

  • Ravi d'oliu;

  • Rye.

Quandu si piantanu

A generalmente hè stata fugliada per u giardinu in u vaghjimu - dopu a cugliera. In seguitu, u situ hè limpiatu di e baghdi, hà dissociate è cunsigliatu. Sè sicondu averà, puderà chjamà i culturi auxillarii in a primavera. In ogni modu, quandu u solu in u maghju, unu deve esse sceglie prima variità di a variità di i culturi. I mudiculate in stu casu sò colpi direttamenti in a piantazione di i sideri.

Lupine

Sta pianta, forsi, hè a best siderata per u giardinu. Quandu si riferisce à a famiglia di legumi. U so funziunalità distintiva principale hè micca solu un densu densu, ma dinò un sistema longu di radicali. U fattu chì u Lupu hè moltu megliu di quelli chì parechji alte cumposti arricomani u pianu cun elementi tracci chì anu impurtanti cum'è nitrogenu, potasio è fòsforu, hè stata nutata da un tempu assai longu. Inoltre, i radici di stu sideratu si straccanu stessu nutrijenti da una prufundità grandi grande, senza avè micca affittu a strata superiore.

A maiò parte di u lavu sò pianificatu in u tarritoriu à a primavera. Prununziale in a zona assignata à sta pianta, fassi truncate pocu di pocu è frettu cù l'acqua. Allora si pianificanu u materiale di piantazione. A distanza annantu à i fille di lupine hè di circa 15 cm, trà i pianti individuali - 7 cm.

Ose settimani dopu à u piantaggiu, l'erba hè segada è chjusu à a terra per 6-8 cm. Ùn hè micca difficiule di determinà u tempu di sta operazione. Nant'à u Lupu parevanu brodi.

Siederet phacelia

Ciò chì altri i siderati beni sò quì di u giardinu? In second postu dopu à u Lupu per a pupulanza, hè quellu di sta cultura, cum'è un faceli. U so vantage principali hè chì creci assai veloce è à u stessu tempu acumule una quantità enorme di massa verdura. Hè ancu stu sideratu hè apprezzatu per u so pretensione. Per migliurà i paisani pobuli pichi è ariani, u faceli fitsa perfetta.

Pudete cultivà sta cultura in ogni mumentu di l'annu. I sementi di faceli sò assai picculi, è per quessa sò premezionati di e sabbia. A prufundità ottima di incrucià u materiale di piantazioni hè di 2-3 cm, è a freccia di freccia hè 150-200 g per cente pieze. Aghjunghja a fazel apprussimatamente duie mesi dopu a simmulara duranti a fiora intensiva.

Cumu puderà fari a rapa è rapa

Questi ghjardinari per u giardinu appartene à a famiglia di col. Comu impregnadora di i paisani, hè megliu chì u pezzu è a violazione manifestanu quandu si pittati per l'inguernu. Di solitu esse culturi auxiliari sò usati in i mannuli di patata è in i campi di cereali. Fate i principali vantaghji di u corpu di u primu tempu di maturità è a capacità di sviluppà bè in terreni aricchi à acidi è arghjintini. Rapeseed accumiglia assai rapidamente una massa verde spiunanti è grossa.

Questi sertani sò in an agostu o settembre. Preliminari in u filu facenu un prucessu di groove di 1,5 a 2 cm. A distanza trà i filieri hè di circa 15 cm. U ritrattu di simmu di rapa è di colza hè 150-200 g. Per un centu.

Carru Sagnu

Questa pianta aiurante hè più spessu cultivata cum'è fruttu arbres è arbusti. I so principali vantaghji includeu u fattu chì ùn micca micca sguassà micca solu u sughjettu, è a so massa verda arricchisce u tarritoriu cun elementi puriò di traccia chì fosti è potasio. Inoltre, u scherzu hè unu di i rigularisti di ricche in creazione. Prima di a soia, questa siderata hè u tempu di custruisce una massa verde di un mità di altitudine è e radiche à 1,5 m. In più, sta pianta si senti bona nantu à pani è fuglioli àciti è ancu pruteghja i bande d'erbe, cum'è wheatgrass. In l'urighjina ancu impedisce l'apparizione di una fila di filatu.

U ritrattu di cunsumu di sante triacca durante a pianta hè di 600 g per centu pezzi. Sò questu ùn hè micca cunsigliatu micca prima di maghju, cum'è a pianta hè termofílica. A piantazioni di u scherzu hè fatta in furmuti cù un larghezza di 15 cm. Seeds sò incrusciati in u liceu per 2-3 cm. A massa verde hè in parti sipultata in u locu à una prufundità di 15 cm, partieltu sopra à a superficia.

Utilizà cum'è un sideratu di centeno

Questa pianta arricchisce a terra cun u microelementu utili per ghjardini, ghjardini è i culturi agriculi, cum'è u nitrogenu è u potassiu. U centu pò esse usatu per restituurà a terra dopu una patata infettata cù un nematodu.

Sì i pruprietarii di u situ viaghjanu una bona cidera invernu per u ghjardinu, sta piantagione pò esse quasi una opcione ideale. U centu hè sembru à mezu à l'agostu à u principiu di sittembri. U ritrattu di cunsumatu di seme è circa 600 g per centu.

U rabidu di l'oliu di Sideratu

Questa siderata hè capaci di custruisce una rota spiche è massa verdura. U vantageurgiu principali di un ravanu d'oliu hè chì enrique a terra ben cù l'adattazione di nitrogenu. Inoltre, pò esse suppressione u sviluppu di varii tipi di patogeni in a terra. Sassi stu sideratu di solitu à principiu di aostu. U cunsumu di e so semeni vole à circa 30-40 g per 10 m2. Prudite ottima di u so closing - 2-3 cm.

À spessu, u ravanu d'oliu hè statu nantu à u situ com'è siderata in cunglisazione cù a Wicca di primavera o altre legumi. In questu casu, l'accumulazione di nitrogenu in a terra hè ancu più intensa.

Basic Rules for Planting Ciderates

Tutte e ciderate scritte ghjustu sò spessu satu in fili. Ma se vulete, pudete aduprà un altru, modu più còmicu. In questu casu, i graneddi sò simuli misucati cù sà in una ratio di 1x1 è scattered à u campu. Inoltre, ancu cù questu metudu, l'atterra ùn pò micca esse u travagliu. A siderata in u tempu criscenu ancu una terribe alfombra, un campu cù e pezzi rossivi sò rossi. Quelli chì dicideru di utilizà i siderati per u ghjardinu, altri quelle altre cosa, avè averà dinò di preparà un pocu materiale nantu à a materia prima. Questu pò esse, per esempiu, lapnik. In u spaziu chjusu per elli, i pezze seranu tutte bè tutte l'occhi, chì sempre vanu à manghja.

I regule di selezzione

Cum'è un sideratu, ogni cultura adattata per questu scopu pò esse usatu. In ogni modu, quandu ellu puderete observà una regula senzilla. Sposcionate nantu à u situ astruesariu cum'è precursori per i culturi di giardinu di una famiglia cù elli hè stata rimbritata. Cusì, per esempiu, canola o sugnu ùn sò micca listatu in casu chì a col è a pappaglia averà in u futuru. Serrieri di cereali per u giardinu sò abituati in terreni di terracce grossi per lascià.

Ùn hè bisognu di usà a stessa siderata nantu à u situ annu dopu annu. Hè pussibule à restaurà a fertilità di u fiatu in modu efficace solu per alterna sti cose. Eppuru, per suprattuttu, ùn pò micca micca lascià e piante auxiliar in i terreni di pisci. I sidici di u cideru sò megliu per u cutaghju, è a so massa verde hè ricca in varii classi di microelementi.

Cusì, avemu scupertu quale siderate sò per u giardinu. Quandu u pianta à e piante, è quale di e so varietà per elisciu u megliu, vo avete a sapà issa. I Cultures di sta varietà aiutanu à migliurà a struttura di u sustegnu, a prutezza di e bramosu è facenu assai più adattatu per u cultivatu di i vegetali. Ma, sicuru, solu per u casu di cumplessu riguardu à a tecnulugia di cultivà.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.unansea.com. Theme powered by WordPress.