News and Society, Natura
Quandu i motivi di roghu sembe
L'Orughjulu hè sempri cunzidiratu simbulu di forza, putenza, individualità. Preferisci i posti aperti à u sole. Se l' arbureti vicinu ùn intervenenu micca cù questu , l'oak crece in un giantu cù una corona larga sprachante, alcanza à alcune di più di 50 m. Quandu si tratta di cumu si u roghjunu ci si trova chì assai poveri sapianu cumu l'apparenza di l'oak, è parechje persone micca Suspettu chì u coru in blossoms.
Ci hè parechji 600 tipi d'albitri. In a nostra regione, u più cumuni è l' arbre, chì hà una bella corona sferica. L'Orughjone hè un sughjettu di longa parte di l' arburu, si sò cunnisciutu a machina chì anu una età di più di mila anni.
Sì l'arbre si sviluppa chjude, i fiori di roghjunu si prisintanu quandu anni à l'età di vinti, in densa piantagione - circa cinquanta anni. In a primavera, u quarciu ùn hè micca impughjatu per falla un fogliu, u solitu solu solu versu a fini di aprili.
U male (stamen) i fiori di roghjunu sò più notori. Sò culuri gialli grecolini, assai picculi è cullati in inflorescenza, ricorda à i boni pendelle. Puderanu in un munzigniu di vigori. Trà e foglie sò difficiuli di avè avessu, in u colore si miseranu à u follatu ghjovanu.
I fioriti (o pistil) i fiori di u rossu sò ancu più difficili di vedà. In grandezza, sò cun pinna, situata nantu à un corta fiore speziale unu per un o parechji pezzi. Questi zuffi sò dapoi a ghjanda oghji.
Quandu i fiori masculini di oak offrenu, u so polenza hè viable per circa 5 ghjorni. In u clima favorevule (assulanatu è ventu), a polinizazione si sicurezza, in u tempu chjaru ferma, è duranti u frettu, i inflorescenza pò fallu altrettamenti. Un bonu pruduzzione di a ghjanda carvana furnisce quandu in 7-8 anni.
Acorns solu adurà u foglie boschi. A ghjente aduprà per alimentà i bistiati, facenu l'acacia da a ghjanda. Hè ancu coltu per a simminzioni à restaurà i tarreni. A scorchina di quaranta s'utilice in farmaculugia, hà tinu, hè propietariu astringenti. L'alivi di l'aliveti hanu tagliatu durante parechji anni, per ottene una fugliale vanda.
U culore naturali sottu u quattru hè un tostu d'oru piacevule, cù l'ambienti scuri è lustrui di lignu, è sfumature cun un tonalità verduzenta o avermellanti. Oghje pò esse trasfurmatu è permette à ottene diverse culori, da biancu biancu à quasi nìvuru, induve predominanu oggetti bianchi, marroni, grisici.
Oghje più famosa hè u bassa ridiretta. Un color in natura hè u lignu di l'arburi ghjovani, ma in u tempu hà fughje. Per a pruduzione di rossu biancu, a boscera naturali hè culurita è tintatu in u coloru desitxutu, da verniciate o coperto cù cera.
Similar articles
Trending Now