FurmazzioniScienza

Premiu Nobel in Fisici francesi: a lista. fisica Russian - Premiu Nobel

U Premiu Nobel statu attribuitu per a prima volta in u 1901. Dapoi u principiu di a Cummissione di u seculu Choisir annu lu megghiu specialista, hà fattu una scuperta mpurtanti o invenzione creatu a glòria ellu incù un abbianu onorariu. A lista di Laureates Nobel hè quasi supiriuri a chidda u numaru di anni, di u cirimonia, com'è stati certi volti assai diticata na cumminazzioni di dui o trè persone. Ma, qualchi tene à mente traballat.

Igor Tamm

fisicu Russian è lauréat Nobel, natu in una cità di Vladivostok a la famigghia di un ncigneri civili. In 1901 a famigghia si trasfiriu a Ukraine, hè ci Igor Evgenevich Tamm maiori da liceu, allura si n'andò à studià in Edinburgh. In lu 1918 si pigghiau la furmazioni di i facultà di Fisica di Moscow State University.

Doppu ca, accuminciò a 'nzignari, prima in Crimea, puis à Odessa, è dunque a Mosca. In 1934, ci fù a cultura à la testa di li fìsici aperta à settori i Istituto Lebedev, unni travagghiau finu à sò morti. Igor Evgenevich Tamm studiatu fisico di Gennaio, oltri a proprietà di òttica di u cristalli. In e so òpere, si prima spressu l 'idea di quanta di onde sonu. miccanica Relativistic a ddu tempu era assai propiu, è Tamm fu capaci à cunfirmà spirimintarmenti lu modu l 'idei chì ùn sò stati pruvati nanzu. U so scuperti èranu assai impurtante. In 1958, u travagliu hè statu ricunnisciutu in u un livellu glubale: insieme culleghi Cherenkov, è Frank, iddu ricevutu u premiu Nobel.

Ottu Stern

Hè da nutà un altru tiòrica, hà spartu a capacità nata è à Spirimentu. Tedesco-American fisicu, vincitore di u Premiu Nobel Ottu Stern hè natu in ferraghju 1888 a Sora (avà a cità Polacco di Salutu). Stern maiori da i scoli in Breslavia, è tandu passati parechji anni in i scienzi naturali à università francese. In u 1912 si difesu u so dutturatu, u capu di u so travagliu Lauriatu hè Einstein.

Duranti la prima guerra Ottu Stern ch'ellu fù redazzione di l 'esercitu, ma ci si prutrassi ricerca aperta in lu campu di a tiuria quantistica. Da u 1914 à u 1921 travaglia à University Frankfurt, unni studiau cunferma spirimintali di rimusciu muliculari. Era tandu ch'ellu era capaci di sviluppà un mètudu di fasci atomicu, accussì-chiamatu spirienza Stern. In u 1923 fù numinatu Prufissore di l'Università di Hamburg. In 1933, si parrava fora contr'à anti-antisimitismu e fu furzatu a terra move da a Germania, à i Stati Uniti d'America, unni arriciviu citadinanza. In lu 1943 si juncìu la lista di Laureates Nobel per una maiò cuntribuzione à u sviluppu di u mètudu rayon traces è a scuperta di u mumentu magnetichi di u supivissiunatu. Dapoi u 1945 - membru di l 'Accademia Nazionale di scienze. Dapoi u 1946, si campava in Berkeley, induve finì i so ghjorni, in lu 1969.

O. Chamberlain

fisicu American Ouen Chemberlen nasciu July 10, 1920 in San Francisco. Assemi Emilio Segre, travaglia in lu campu di fisica quantistica. Culleghi anu truvatu a riescita impurtante è fà una scuparta: si trova antiprotons. In 1959, si vistu à u livellu internaziunale, è attribuitu u vincitori di u Premiu Nobel in fisica. Dapoi u 1960, Chamberlain fù ammissu à l 'Accademia Nazionale di scienze di a United States of America. Si travaglia in Harvard University cum'è un prufissuri, finì i so ghjorni in Berkeley in February 2006.

Niels Bohr

Qualchi Premiu Nobel in fisica oltri canusciutu comu lu scinziatu Danese. In un sensu si pò esse chjamatu u fundatore di scienza muderna. In più, Niels Bohr trouvés l 'Istitutu di Fisica à Copenaghen. Iddu chì appartene à a teoria di l 'atomu, basatu supra lu mudellu planetariu, è Postulate. Fùbbenu creati da u travagliu più impurtante nant'à a tiuria di u nucleu atomicu e li riazzioni nucliari, in la filusufìa dâ scienza. Nunustanti lu interessu in a struttura râ particedda, cuntrari u so usu di u prugettu militari. Education avvene fisicu ricevutu a scola di grammatica, unni addivintò famusu comu nu jocaturi calcio, avide. Riputazzioni comu na ricerca ncignusu hè vinti-tri anni doppu essiri lauriatu di l 'Università di Copenaghen. U so prughjettu tesa statu attribuitu una medaglia d 'oru. Niels Bohr pruposta à definisce a tinzioni a superficia d'acqua in u pivoine Jet. Da u 1908 à u 1911, travaglia in u universitaria in casa. Allora si trasfirìu di l 'Inghilterra, unni travagghiau cu Joseph John Thomson, è poi incù Ernest Rutherford. Ghjesù passò a so spirienzi più impurtante, chì hà purtatu à a so Piglianu u abbianu in lu 1922. Dopu chi si nni turnaru a Copenaghen, unni stesi nzinu a sò morti in u 1962.

Lev Landau

fisicu Soviet e lauréat Nobel, natu in u 1908. Landau creatu un travagliu tarra in parechji lochi: studiau lu magnitismu, superconductivity, atomicu, particeddi elementari, fisico, è di più. Assemi Evgeniem Lifshitsem hà creatu un corsu classicu di la fìsica teorichi. A so biografia hè intarissanti zenne rapida di sviluppu: dighjà intrutu in l 'Università di Landau tredeci anni. Per una mentri iddu studiatu chìmica, ma poi dicidi di studiari la fìsica. Siccomu lu 1927 fu un studiente Lauriatu à l 'Ioffe Léningrad Institute. Cuntimpuranìi ci pensi cum'è un omu spertu, allegru, acostumaus a stimi critica. A disciplina s'imponi dirittu Landau farimi onuri. Si travaglia nant'à una fòrmula tantu ch'ellu li avia vistu ancu à u so sonnu at night. Forti cci ambiu, è pare in modu scientificu u strangeru. N particulari impurtante hè a visita à l 'Istitutu di Fisica, Niels Bohr, quandu lu scinziatu, rinisciu a discurriri nzèmmula Affare di interessu à ellu à u più altu livellu. Landau cunzidiratu sè stessu un discipulu di a famosa Dane.

In lu scinziatu tardu ardori cunfruntatu cù riprissioni staliniani. Fisica avutu un casu à sfrancassi da Kharkov, induve si campava cù a so famiglia. U Populu ùn aiuta, è ch'ellu fù arristatu in 1938. Curie scentifichi di u mondu sò vutau a Stalin, è in u 1939, Landau statu liberatu. Dopu chì, per parechji anni, ch'ellu era prumessa à u travagliu scientificu. In lu 1962, ci fù ammissu à u Premiu Nobel in Fisica. Cumitatu sceltu per u so accostu novi à u studiu di a materia estrecho, soprattuttu Helium liquidu. In u listessu annu suffertu un evenimentu accidente, collided cù un camion. Doppu ca, si campava di sei anni. fisica Russian, vincitori Premiu Nobel arricivutu fatal tali ricunniscenza, chì era in Lev Landau. Nunustanti lu destinu difficiule, si embodied tutte e di u vostru sonnii è fattu un cumpritamenti nova accostu a scienza.

Andrea Born

fisicu tudiscu e lauréat Nobel, tiòricu è fundatore di micànica quantistica hè natu in 1882. U futuru autore di 'mpurtanti travagghi supra la tiurìa dâ rilatività, fisico, custioni filusòfichi, u kinetics di àutri liquidu è assai travagliatu in Inghilterra è in casa soia. A prima furmazione hè in liceu cù una priggiudizziu lingua. Dopu à liceu, Ghjesù intrì prima l 'Università di Breslavia. In u prucessu di amparera friquintau Discorsi da un matematicu, célèbre, di u tempu - Feliksa Kleyna, David Fernández e Francesco Minkovskogo. In u 1912 fù attribuitu un locu in Göttingen assistanti prufissori, è in 1914, si n'andò à Berlin. Dapoi u 1919, travaglia in Frankfurt comu prufissuri. À mezu à i so culleghi hè Ottu Stern, un avvene Premiu Nobel, chi avemu digià statu dettu. In e so òpere, Bourne discritta solidi e tiuria quantistica. I vinutu à bisognu di particulari spiigazione di a natura, onda-particedda di materia. Iddu schiarisci chì i leghji di a fisica di u ОКСО Romance ponu esse chjamati di statìstiche, è chì a funzione onda deve esse interpretati comu na quantità cumplessi. Doppu ca veni a lu putiri, li nazzisti si trasfirìu a Cambridge. Turnau a Germania, solu in lu 1953, è ricevutu u Premiu Nobel in 1954. I vi sempre stà in lu la storia di la fìsica comu unu di l 'theorists più influente di lu XX sèculu.

Enrico Fermi

Micca tanti vincitori di u Premiu Nobel in fisica ghjunse da Italy. Tuttavia, issu hè induve hè natu Enrico Fermi, u più impurtante tercani di u XXu seculu. Iddu fu lu nvinturi di la fìsica nucliari è neutron, fundata à parechji scoli scentificu è era un membru di l 'Accademia Italiana di Scienze di l'Unioni Suviètica. In più, Fermi appartene à una grande quantità di u travagliu aperta in lu campu di particeddi elementari. In 1938, si spustò a li Stati Uniti, unni scupertu a radiuattività artificiali, è custruitu u primu in a storia di l'umanità da un light nucleari. In u listessu annu ch'ellu fù attribuitu u premiu Nobel. Interestingly, l 'addevi hannu un ricordu phenomenal &, à ringrazià à ch'ellu hè micca solu ncridibilmenti fisicu capaci, ma ancu subitu ampara lingue strangere cù l' aiutu di self-studiu, chì ghjunse in un disciplinati, secondu a so sistemu. Quessi sò capaci di lasci hè ancu à l 'università.

Subitu dopu à a furmazione, cuminciò a parrari supra la tiurìa quantum, chi a ddu tempu in Italy hè guasi micca studiatu. A so prima di ricerca in fisico dinù meritu attinzioni. Nantu a strada à u successu di u Fermi nutà Prufissuri Mario Corbijn, chi billezza di u talentu di i scinziatu e divintò u so patronu à l 'università di Roma, chì furnisce i ghjuventù una maraviglia carriera. Dopu à muvimenti di i Stati Uniti d'America travaglia in Las Alamos è Chicago, unni murìu ntô 1954.

Erwin Schrödinger

fisizianu Austrian chì hè natu in u 1887 in Vienna, a famiglia industrial. A babbu, ricchi hè morsa presidente di a sucetà butanicu è zoological lucali è da un 'età dô instilled in interessu di u so figliolu in li scienzi. À ondeci anni, Erwin fù educatu in casa soia, è in u 1898, trasiu la scola accademicu. Brilliantly finitu quessa, Ghjesù intrì in l 'Università di Vienna. Nunustanti lu fattu ca la spicialità sceltu hè intensu, Jattu mustrò è talenti umanu: ch'ellu sapia sei lingue straniere, scrissi a puesia è spirimintatu a la littiratura. Rializazioni à u scienzi esatta stati inspirati da Fritz Gazenrolem, maestru di talentu Erwin. Era quellu chì aiutavanu i studianti à capisce chì fisica hè u so interessu maiò. Per u so dutturatu Schrödinger hà sceltu lu travagghiu spirimintali, ca iddu era capaci à difenda brilliantly. Work accuminciò a l 'università, in u quali un journal impastughjata in elettricità limits, ottica accusticu, tiuria è fisica quantistica. Digià in u 1914 hè aduttatu un prufissuri di lingua, chì ci hà permessu di parrari. Dopu à a guerra, in 1918, accuminzau a travagghiari a l 'Istitutu di Fisica di Jena, unni travagghiau cu Max Planck è Einstein. In 1921, cuminciò a cuntari a Stuttgart, ma dopu à una ultimu si trasfirìu a Breslavia. Dopu à qualchì tempu, aghju ricevutu un invitu di u Pulitècnicu in Zurich. In lu periodu da 1925 à 1926 li facianu parechje sperienze rivoluziunariu, publicheghja una carta, chiamatu "quantization cum'è un prublemu di i so valori." Si crea una iquazzioni mpurtanti di l 'scienza attuali è muderni. In 1933 si ricevutu u Premiu Nobel, e poi fu custrittu a lassari lu paisi: nazzisti vinniru a lu putiri. Dopu à la guerra, si nni turnaru di Austria, unni campau tutti i so anni, cullezzione è mortu in 1961, in u so paesi di Vienna.

Vilgelm Konrad Rentgen

U famosu fisizianu spirimintali tedesco nati in Lennep, chì vicinu à Düsseldorf, in u 1845. Dopu à u valore à u Pulitècnicu Zurich, ch'ellu avia previstu di divintà una ncigneri, ma ch'ellu sapia chì ci era interested in fisica. Addivintau un assistente di u dipartimentu in u universitaria la casa, poi si trasfirìu a Sankt. Da lu 1871 a lu 1873 travagliatu in Grecia. In u 1895 si scupriu X-raggi e arechja studiatu a so pruprietà. Era l 'auturi di' mpurtanti travagghi supra li prupitati pyroelectric è piezoelectric di cristalli e lu magnitismu. prima Premiu Nobel pi l 'di mondu in fisica, ricevutu in u 1901 di l' eventi cuntributu a scienza. In più, hè travagliatu in la scola Kundt-rayon X, addivintannu na speci di u fundatore di un multilinguismo scentificu, travagghiannu cu li sò cuntimpuranìi - Helmholtz Kirhgofomom Lorenzo. Nunustanti la gloria di un drug test furtunata, si purtò a vita abbastanza Saridda e parrava sclusivamenti cu assistenti. Per quessa, u pesu di a so idee nant'à i fisica chì ùn erani i so discìpuli, ùn hè troppu impurtante. U scienziatu modestu ricusatu a raggi nomu a lu so 'onuri, una vita li chiacchiari di li X-raggi. I so rivinuti, cci detti lu statu è vissutu in circunstanze assai straitened. Iddu murìu Wilhelm roentgen 10 February, 1923 in Monaco.

Albert Einstein

U fisicu famosu-mondu, hè natu in Germany. Iddu fu lu nvinturi di la tiurìa dâ rilatività, è scrisse opere impurtante in u tiuria quantum, era un membru straniera di l 'Accademia Russian di scienze. Dapoi u 1893 ch'ellu campava in Francia, è in 1933, si trasfirìu a la Stati Uniti d'America. Einstein trasiu lu cuncettu di lu futòni, criau la liggi di l 'effettu photoélectrique e prividiri lu scuperta di missioni stimulau. Iddu nascìu a tiuria di rimusciu Brownian è furnace, oltri creatu un statistiche quantistica. I travaglia nantu à i prublemi di ntirsizzioni. In 1921 si ricevutu u Premiu Nobel per a so scuperta di l 'effettu photoélectrique di liggi. In agghiunta, Albert Einstein hè unu di i principali initiators di a fundazione di Israel. In l 'ardori, iddu parrava fora contr'à Girmania nazzista è pruvatu à tena dirigenti da a maiò fendu. U so parè di u prublema nucleari ùn hè statu intesu, chì hè a tragedia principale di a vita di u scinziatu. In 1955, hè mortu à Princeton da einstufung.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.unansea.com. Theme powered by WordPress.