Educazione:Storia

Pompeii: a storia di a morte di a cità cù una foto. Storia di scavi di Pompeii. Pompeii: storia alternativa

Ciò chì sapemu di l'antica cità di Pompeia? A storia ci conta chì una volta sta cità pruspera in un mumentu murìu cu tutti l'abitanti sottu a lava di un vulcano allevatu. In fattu, a storia di Pompeii hè assai interessante è chjina di parechje datu.

Fundatore di Pompeia

Pompeii hè unu di i città antica più antica , chì si trova in a pruvincia di Napuli in a regione di Campania. Per una banda, a costa di u Golfu di Nàpuli (chì era antichissimu chjamatu Kumansky), è di l'altru - u fiumu Sarn (in tempi antichi).

Cumu funnau Pompeii fundatu? A storia di a cità ci conta chì hè stata fundata da una tribù antica d'un ossu in u 7u seculu aC. Sti fatti cunfirmanu i fragmenti di u tèmpiu di Apollu è u tempiu Doricu, a architettura di quale currisponde à u piriudu annantu chì Pompei fu funzionatu. A cità era statua in l'intersezzione di parechje camini - in Nola, Stabia è Kuma.

Guerrie è sottuffianza

In u 6 ° seculu aC Pompeii fu cunquistata da a tribù etrusca, è pocu dopu da i grechi da a cità di Kuma.

In l'anni 343-290 aC avà eranu guerri di Samnici induve a cità hà fattu esse un alliatu di Roma. In u listessu status, Pompeii hè ancu in a Siconda Guerra Punicu, chì hà fattu u 218-201 aC.

Ma durante a guerra di l'Allium, Pompeii hà pigliatu u partitu di l'avversu di Roma, è hè cusì accadutu chì più tardi si vultonu in una colonia romana creata da Lucius Cornelius Sulla in 80 aC.

Ùn era micca u primu tentativu di cunquistà Pompei. Ntô 89 aC Sulla hà purtatu l'assediu di a cità durante a guerra, ma risistiu è furtificava cù 12 torrenti. Ma prestu prestu a cità era cunquistata è populata da i veterani di a Guerra Aliatu nantu à l'ordine di Sulla.

Dopu questu, Pompeii hè diventatu un portu di mari, à traversu beni anu lliutu à Roma è l'Italia per a via Appian. Inoltre, a cità era un centru impurtante per a pruduzzione di vinu è d'oliu d'aliva.

Pompeii: una storia di a pruspirità di a cità

Mighty era un stabilimentu. In u piriu da u primu seculu AD è finu à l'annu di a so morte Pompeii floreu più viulente. A storia di a cità dice chì in quelli anni sò tutti i basi di e strutture chì eranu caratteristiche di a cità romana di quelli tempi eranu edificati: u tempiu di Jupiter, a basilica, u mercatu internu di merchenzie. Di sicuru, i binti culturali è amministrativi sò stati construiti in Pompeii.

Ci era 2 cinesi in a cità, una di e più, più chjucu, era cuparti è usata com'è un odeonu. L'anfiteatru (u più anticu di tutti i stori cunnisciuti), chì hè stata creata per 20 mil especatori, è ancu 3 termi, era cunservatu.

A cità hè stata deceta cù e sculture è maestri d'arte, i strati eranu impiccati. Ma in quellu tempu a vita di u duminiu di Pompeii vinia à a fine, a storia di a cità (a data di a morte era più vicinu).

In Pompeii ci anu parechji vivi, venti chì erani chjamati dopu certi avvenimenti, pirsunalità o opere, per esempiu - Villa Mysteries, Casa Faun, Casa Menandra, Epigram House.

I prupietarii di i caseroni ricchi anu accatastatu i so boni cù diversi freschi è mosaici.

U terramotu in Pompeii hè u passageru di a fine

Pruduttosa è bella era a cità di Pompeii. A storia di a so morte hè terribili. E l'istrumentu di distruzzioni massima era u vulcano di Vesuvius.

U primu precursore di a catastrophe impending era un terrimotu chì succorsu in u 5 di frivaru 63 aC.

Sèneca in una di i so opiri cuntestava chì, postu chì a Campania era una zona sismisicu attivu, tali terramotu ùn hè micca spessu per quessa. E i terrimoti si succorsu prima, ma u so putere era assai chjucu, i so abitanti à l'accustà. Ma questu crescita di u tempu l'expectativa supirava tutte l'expectativa

Dopu à trè cità vicini - Pompeii, Herculaneum è Nàpuli - i custruzzioni eranu assai danuvuti. A distruzzioni era tali chì a casa ùn hè micca pussutu esse riabilitata in i 16 anni. Tutte e 16 anni ci sò stati travaglii di risturazione attiva, ricuperazione, reparazione cusmetica. In u pianificazione eranu di custruiri parechji novi edifici, per esempiu, i Centri Centri, chì finu à a morte di Pompeii ùn hè mai cunclusu.

A morte di Pompeii. Ghjornu stessu

L'abitanti pruvatu à restaurà Pompei. Storia di a morte di a cità indicava chì u disaster in 79 aC, u ghjornu di u 24 d'aostu è durò 2 giorni. L'eruzzioni, com'èranu cunvinti prima, di un vulcano dormitu, distruttu tuttu. Dopu, no sulu Pompeii, ma ancu trè altre cità - Stabia, Oplontia è Herculaneu - murìu sottu a lava.

A fini di a meziornu, un nuvellu hè nantu à u vulcano, cunzistenti di fraschi è steam, ma nimu hà presu una attenzioni particulari. Un pocu dopu u nuvulu hà coperto u celu nantu à tutta a cità, è i frebba cumu cumincià à stallà nantu à e strade.

I parcorsu da u pianu cuntinuava. Aglomerate gradualmente, anu cresciutu à un tali puntu chì i vaguni eranu stati rivolgiuti, è i materiali di finestre caderu di e case. In cunstante cù e cendrerie, i pedi cumincianu à falà da u celu.

Strade è case di a cità si carriche i fumu di sufuru inutu, assai persone eranu simplicitamenti sicuru in i so casi.

Parechje anu pruvatu à lascià e cità cù cose di valore, mentre chì altri chì ùn anu pussutu abbandunà a so pruprietà, perutu in i ruvelli di e so casa. I prudutti di l' erupcioni vulcanica si sò persendu à e persone in i posti publichi è fora di a cità. Ma ancu a maiò parte di l'abitanti fôru capaci di abbandunà Pompei. A storia confirma stu fattu.

A morte di Pompeii. Day Two

U ghjornu dopu l'aria in a cità si fici caldi, l'eruzzioni vulcanica nisciunu l'eruzzioni, chì hà distruttu tutti i cose viventi, tutti l'edifici è a prupitati di i persone. Doppu a eruzzioni, ci era assai fraschi chì cuprìanu a cità sana, u gruixu di a caghutratura finu à 3 metri.

Dopu à u disastru, una comissione specialu arrivò à l'scena di l'eventi, affirmannu a "morte" di a cità è u fattu chì ùn hè micca sughjettu di a ristaurazione. Allora era ancu possibbili nantu à quellu chì fù partitu da e carrughji di l'antica cità, per cunnosce i ghjente chì circava di truvà a so prupietà.

In parte cù Pompeii, più cità eranu persuluti. Ma sò stati scuperti solu per u scupertu di Herculaneu. Sta secunna cità, ancu à u pedi di u Vesupu, ùn si pèrdite micca in lava è a cendra. Doppu a eruzzioni, u vulcano, cum'è i città influinti, era coperto cù una rota di trè metri da rocks è fraschi, chì si facianu periculu, cum'è una avalancha, chì pò sponda in ogni mumentu.

E pocu tempu dopu à l'eruzione era una tempesta sparghje, chì porta un livellu spruvutu di foglie da i piani di u vulcanu è a colonna d'acqua da u polu è di a petra, hè chjappà direttamente in Herculaneum. A prufundità di u fiumu era di 15 metri, cusì a cità era enterrata era davanti à u dilùviu di u Vesuviu.

Cumu si truvò Pompeii

E storie è istori di l'attipici terribili di quellu annu passanu da generazioni à generazione per un pezzu. Ma dopu parechji seculi i persone anu perdutu l'idea di unni era a cità morta di Pompeii. A storia di a morte di sta cità fucassava gradualamenti per perdisce i so fatti. A ghjente hà vivi a so vita. Ancu in casu, quandu i restos di l'antichi edificatori sò stati trovi per i pirsuni, per esempiu, scorri capimaghji, nimu puderia ancu pinsà chì erani eranu parti di l'antica cità di Pompeii. A storia di scavi principiò solu à u 18 ° seculu è hè indirettu cunnessu cù u nome di Maria Amalia Hristina.

Era la figlia di u Re Augustu di u Saxone Terzu, chì abbandunò a Cumpagnia di Dresda dopu u matrimoniu cù Carl di Borbone. Carlu era u rè di dui Sicilii.

A Regina riggina era in amore nantu à l'arti è cun grande interessu inspecciona i palazzi, parchi è altri e so pussibuli. Un ghjornu hà intesu l'attinzioni à e sculture da quelli chì anu truvatu prima di l'ultima eruzione di u vulcano di u Vesuviu. Arcuni di sti stati eranu truvati per casu, è altri - da a suttumissioni di General d'Elbeffe. Queen Mary stava impressu da a bellezza di e sculture da dumandà à u so maritu per truvà novi per ella.

L'ultima volta in quellu tempu, u Vesuvius eru chjappu in 1737. Duranti stu incidente, una parte di u so picculu scurruete in l'aria, a pendenza stalla nuda. Siccomu u vulcano ùn avia statu attivu durante un annu è un mezu, u rè accunsentì à principià per circà sculture. E cuminciaru da u locu induv'ellu u generale avia cumpiitu a so ricerca.

Cerca statale

Hè scuperta cù una grandi diffiultà, chì era necessariu di distruisce una gruta (15 metri) chjude di lava indurata. Per questu, u rè utilizava strumenti uttalesi, puleva, a forza di i travagliadori. A fine, i travagliadori sò attruvulevanu qualcosa metallo in minimi artificiali. Allora trovanu trè grande pezzi di cavalli di bronze da un grandore enormi.

Dopu questu, hè decisu di cercà aiutu da un specialista. Per quessa, u marcatu Marcello Venuti, chì era u guardiastru di a biblioteca reale, fù invitatu. In più, trè stati di marmura più di romane in toga, u troncu di un cavallu di bronzu, è ancu culurite stampati.

Deteczione di Herculaneum

À quellu momentu, diventa chjaru chì ùn esse ancu più. A coppia riali hà arrivatu à u situ di scavetta nant'à u 22 di dicembre di u 1738, inspecciona a scuperta scala è una inscription chì dicenu chì un certu Rufu avia erettu u Théâtre The Herculanense à u so spesa. Specialista cuntinuaru scavi, picchì sapianu chì u teatru significava l'esistenza di una cità. Ci era assai stati, chì purtò un flussu di acqua à u muru di u teatru. Questu hè cumu hè stata scuperta in Herculaneu. Grazie à questu locu, era possibbili d'urganizà un museu, chì ùn era nè uguali in questu tempu.

Ma a Pompeia anu in una prufundità più inghja chì Herculaneum. U rè, avendu cunsultatu u capu di u so distinu tècnicu, hà dicisu di prurarà l'scavi, cunziddiu a nota di i scientisti nantu à u locu di a cità di Pompeii. A storia hà dettau tutti i avvenimenti memoriati da e mani di i scientisti.

Sculture di Pompeii

Allora, a ricerca per Pompeii cuminciò l'1 di aprili, 1748. Dopu à quattru ghjorni, u primu pezzu di u pittura murale hè stata truvata, è u 19 d'aprile - u restu di un omu di quale tutte e muntagne d'argentu sballenu. Era u centru di a cità di Pompeii. Por desgravate, senza esse realizatu l'impurtanza di u findu, l'esperti anu cunsiderate chì era necessariu di circà à un'altra parti, è elli dinò stu locu.

Un pocu dopu attruva un amfiteatru è una villa, chì era più chjamata casa di Ciceroni. I mura di questu edifiziu era bellissima pinta è decorata cù frescoes. Tutti i articuli di l'arti eranu cunfittiti, è a villa cascò immediatmente.

Dopu quì, per 4 anni i scavi è a storia di Pompeii anu abbandunata, a attenzione era trasfiruta in Herculaneu, induve hè stata una casa cù a biblioteca "Villa dei Papiri".

In u 1754, anu tornatu torna in l'scavi di a cità di Pompeii, à a so parti sud, induve si trovanu una murta antica è restani di parechji sepultura. Dopu questu, per l'escisione di a cità di Pompei hà pigliatu una parti activa.

Pompei: storia alternativa di a cità

Oghje, però, ci hè una parolla chì l'annata di a morte di Pompeu hè un invente fundatu nantu à a lettera di Pliniu u Craddizzu, chì prutramente qualifiche l'eruzzioni vulcanica, Tàcitu. Ci sò quistioni per quessa chì in queste littri Plinio ùn cita micca i nomi di e cità di Pompeii o Herculaneum, nè u fattu chì Uncle Plinicu l'Elder hà vicinu à quellu chì era mortu in Pompeii.

Certi studii deneghjenu u fattu chì a catastrophe hè statu pricisatu in u 79 aC, in vista di fattu chì in diverse fonti pudendu truvà infurmazioni nantu à 11 eruzzioni chì si sò in u periodu da 202 à 1140 AD (dopu à u casu chì distruttu Pompeii). È a prossime eruzione hè datata solu in u 1631, dopu à u quale u vulcano permaneceu attiva finu à u 1944. Comu pudete vede, i fatti dimustranu chì u vulcano, chì era attivu, si sughjò durante 500 anni.

Pompei in u mondu mudernu

Hè assai interessanti oghje sò a storia di a cità di Herculaneum è a storia di Pompeii. I fotografichi, video è parechji materiali scentifichi pò truvà in a biblioteca o in Internet. Molti cienziori-stòrici sò sempri di pruvà à risolve l'enigma di a cità antica, per amparà a so cultura in quantu pussibuli.

Parechji artisti, inclusi K. Bryullov, in più di l'altre travagliu, dimustratu l'ultimu ghjornu di Pompeii. A storia hè chì in u 1828 K. Bryullov visitò i siti di scavu è ancu ciò chì hà fattu scelsi. In u piriu di u 1830 à u 1833 hà criatu a so didattica artistica.

Oghje a cità hè stata restaurada à u so massimu, hè unu di i monumenti culturale più famose (à a par cù u Coliseu o Veneza). A cità ùn hè micca statu tutta scavalcatu, ma assai edifichi sò dispunibili per a sestazione. Per mezu di e strade di a cità, pudete cammaranu è admira a bellezza, chì hè più di 2000 anni!

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.unansea.com. Theme powered by WordPress.