FurmazzioniScienza

Planet Phaeton. studi scintìfichi di i pianeti di u sistemu sulari

spiegà planetariu - Fun. Avemu cunnosce l 'universu hè sempre tantu nichi chi in parechji casi, ùn ponu parrari u facts, è solu SCUDISCIASSERO. Lu studiu dî pianeti - sta hè una zona induve Major scuperte sò sempri avanti. Tuttavia, circa cosa vi pò sempre dì. Dopu à l 'ricerca di i pianeti di u sistemu sulari hannu statu purtatu per parechji seculi.

In u foto sottu (da manca à diritta) di u pianeta Mercury, Venus, a Terra è Mars sò fora, in u so parente dimensioni.

U pensà chì trà Giovi è Mars ci hè un pianeta, prima pruposti in 1596 da Iogann Kepler. In u so parè era basatu supra lu fattu ca tutti quelli chì pianeti hannu grande spaziu circulari. rapportu impirica addiscriviennu la distanza apprussimata da u sole di i diversi pianeti, fù poi in u 1766. Hè cunnisciutu cum'è u Ghjustu-Bode. Ma à esse scupartu pianeta, secondu à stu duminiu, ùn deve esse circa 2,8 è in u rughjonu. E.

U pensà Ticius bea dittizzioni

Cum'è un risultatu di u valore vari distanzi di li pianeti da u sole, facianu in u 2nd mità di u 18u seculu, Ghjustu, un fisicu tudiscu, fici un suggerimentu ntirissanti. Iddu conjectured chì trà Giovi è Mars ci hè un altru corpu divinu. In u 1801, chì hè, dopu à una pochi dicennii, hè statu scupertu Mercurio astiroidi. Si trasfirìu cu cunsiderà accuratezza la distanza da u sole, u currispunnunu règula Ghjustu. Qualchi anni dopu, hè statu scupertu astiroidi Juno, Pallas e Vesta. U so urbiti sò assai vicinu à Mercurio.

Devi Olbers

Olbers, un astronomu tedesco (u so ritrattu hè datu, sopra), nant'à u fundamentu di sta pruposti chì trà Giovi è Mars at a distanza da u sole hè circa 2,8 unità astronomical una volta ci era una pianeta, ci hè avà, addividìrisi nta tanti bea finu. Idda misi a chiamari Jessica. It has been pruposti chì sta pianeta una volta ci era a vita AB, è hè pussibili chì un sanu civilisazione. Tuttavia, micca tuttu di u pianeta Phaeton pò esse vistu cum'è qualcosa di più cà ghjustu un pìazzu.

Pinioni circa la distruzzioni di u Phaeton

I scentifichi di u 20u seculu, pruposti chì circa 16 mila. Anni fà u pianeta hypothetical fù ammazzatu. A assai di dibattiti hè avà datati com'è l 'ragiuni chi purtava a lu Tinimuci. Certi scentifichi crede chì seriu di Giovi causatu la distruzzioni di u Phaeton. Un altru suggerimentu - attività vulcanica. Lucca pinioni liate à a vista, menu tradizziunali, - un cespugli cun Nibiru, quale lunar passa dirittu à traversu u sistemu sulari; e la guerra nucliari.

Life su Phaeton?

Hè difficiuli à ghjudicà s'ellu ci era a vita nantu à u Phaeton, comu puru l 'esistenza di più di u pianeta hè difficiule à pruvà. Tuttavia, a ricerca facianu in l 'ultimi Fara u seculu chì stu pò esse vera. Umberto Kempins, un astronomu travaglià à l 'Università di Florida Central, disse à u cungressu annuale di u dipartimentu di Sciences planetariu di u fattu chì a so squadra trovu' acqua nantu à l 'astiroidi 65 Cybele. Sicondu à ellu, l 'astiroidi, cima imbutulata cù una magre palori di na pruvinenza di ghiaccio (uni pochi di micrometers). E tracce universu di mulèculi urgànichi seanza. U listessu saccu trà Giovi è Mars, l 'astiroidi hè Cybele. Water un pocu nanzu statu trovu in u 24 Themis. On Vesta e Cere, un grande astiroidi, hè ancu trovu. Se gira fora chì issu hè u wreckage di u Phaeton, hè quasi prubabile chì sta pianeta hè statu purtatu à a vita AB a Terra.

Oghje, u ipotisi ca a tempi antichi c'era un pianeta Phaeton, la scenza ufficiali hè micca ricunnisciutu. Tuttavia, ci sò assai di circadori è scentifichi chì pussede l'idea chì sta ùn hè micca ghjustu un mitu. Hè Phaeton pianeta? Scinziatu Olbers, chì avemu digià citatu, si hè pinsatu.

Olbers upinione circa la morti di Phaeton

Avemu digià dettu à u principiu di stu articulu chì l 'astronomers in i ghjorni Genriha Olbersa (18-19 century) pigghiau l' idea chì in u passatu, ùn ci era un grossu corpu divinu trà i urbiti di Mars e Giovi. Ci vulia à capisce ciò chì i soi hè statu un Phaeton pianeta. Olbers ancora assai giniralmenti poi so tiuria. Si pruponi chì corses è bea stati furmati à causa di u fattu chì una grande pianeta essi in d 'oru. U mutivu di sta pussutu esse u so difettu nternu è l 'azzioni esterni (ginocchiu). Digià in u 19u seculu, divinni chjaru chì s'è un longu tempu fà, è ci hè sta hypothetical pianeta, ci hè assai differente da a li gicanti a gas comu Neptune, Uranu, Saturnu e Giovi. Più prubabile, appartinni a li pianeti terrestrial sò in u sistemu sulari, chì prividia Mars, Venus e Mercury.

U mètudu stimi u pesu è di massa, Verrier proposé

in i media di u 19u seculu, u numeru di bea scupertu era sempre chjuchi. In più, u so pesu ùn hè statu stabilitu. A causa di chistu, si era impussibile à purtà fora una griglia immediata di u taglia è pesu di un hypothetical pianeta. Tuttavia, Urbain Le Verrier, astronomu Francese (u so ritrattu hè datu, sopra), prupone un novu mètudu di valutazioni, chi veni usatu successu da scentifichi u spaziu di stu ghjornu. In ordine per capisce u criticu di sta pratica, ci hè bisognu à digress. Avemu p'addiscrìviri comu ntiraggìscinu Neptune statu scupertu.

A scuperta di Neptune

Stu casu hè un triunfu di u metudu usatu à spiegà u spaziu. L'esistenza di sta pianeta in u sistemu sulari prima asicutiva "calculata" è dopu scupertu Neptune in u celu in ssu locu, unni avìa statu missile.

Assirvazzioni di Uranu, scupertu in 1781 paria à furniscia una occasione di creà verbi precisa in u quali l 'pianeti lunar la situazioni discritta a punti pri-ditarminatu da circadori. Tuttavia, a fari stu ùn succede, perchè Uranu in li primi decennii di u 19u seculu. arricchisci in anticipu, è si messe à Rivau incù u manghjà chì sò state create da scentifichi in Anni avvene. Ppi Traduzione Corsica di u so opera in u so lunar, i astronomers cunclusu chì ci deve esse un altru pianeta per ellu (vale à dì, Nettuno), chì ellu prisintatu "far" per via di u so piriculu. I diviazzioni di Uranu da u manghjà calculata nicissarii à definisce ciò chì a natura, di stu muvimentu hè di primura, è truvà u so locu in lu celu.

espluratori Francese Urbain Le Verrier e lu scinziatu English Dzhon Adams decisu à piglià u sta sfida. Tramindui arrinisciutu a accord circa lu stessu risultatu. Però, l 'Englishman emi furtuna - astronomers ùn crede i so calculi e assirvazzioni messe. More destinu sguardu era statu à Le Verrier. Significa u lindumane, dopu ad avè ricivutu u lettera da i calculi Urbena Johann GALLE, una ricerca Tedesco, trovu in u locu prividiri per una nova pianeta. Cusì, "a la punta di la penna," comu dicunu di solitu, 23 September, 1846, Nettuno statu scupertu. Hè statu rivista parè nantu quanti pianeti un sistemu sulari. Si girò fora chì eranu micca 7, cum'è prima pensatu, è 8.

As Verrier ditirminatu la massa di Phaeton

Urbain Le Verrier di definisce ciò chì pesu hè hypothetical corpu divinu, chi dissi di più Olbers, cù u listessu mètudu. A massa di tutte e bea finu, cumpresi ùn apre à un certu tempu, era pussibili a evaluate, cù u valore di l'azzione pédant, chì renders u rimusciu di cinta astiroidi Mars. In stu casu, di sicuru, a tutalità di a pòlvara Universe è i corpi cilesti, chì sò in lu saccu astiroidi, sarà micca esse pronti. Deve esse signalatu Mars oltri la nfluenza di una cinta astiroidi giganti, Giovi era assai nica.

Verrier accuminzau venda Mars. Iddu verra diviazzioni Carlu osservatu à u rimusciu di u perihelion di u lunar di u pianeta. Iddu calculata chì i media di u saccu astiroidi ùn trapassa 0.1-0.25 massa di a Terra. Cù u listessu lu mètudu, lucca circadori sò ghjuntu à i risultati simile in lu vinia anni.

U studiu di u Phaeton in lu 20u seculu,

A nova tappa di u Phaeton accuminciò a l 'mità di u 20u seculu. By issu tempu ci eranu i risultati info di u studiu di diffirenti tipi di meteorite. Sta permissione li scinziati à avè infurmazione di ciò chì a struttura di pussutu hannu un Phaeton pianeta. In fatti, s'è no pigghiarivi chì u saccu astiroidi hè la fonti principali di meteorite lampassi nant'à a superficia di a terra, vi tuccherà à accetta chì un hypothetical struttura attesa pianeta hè simile à ciò chì avia pianeti terrestrial.

I trè tippi più pupulare di meteorite - ferru, farru-petra è petra - specificà chì u corpu Phaeton cuntene manteau, crosta è nudelli di ferru-nichel. Da l 'differente cunchiglia di u pianeta, chi rumpiti su na vota, meteorite stati furmati di sti trè classi. Scentifichi crede chì achondrites, tantu sìmili di i minerali, crosta, si pò esse furmatu a causa di la scorcia di l'Phaeton. Chondrites pò sò furmate da i manteau suprana. meteorite Iron fubbi tandu da a so nucleu, è da u Bonifacio bassa di u manteau - petra trenu.

Sapennu la pircintuali di vari classi di meteorite chì caduta di l 'a superficia, benchì noi pò cuntà u spissori di u Rinderbrust, taglia nucleu, oltri a la grannizza megliu di un hypothetical pianeta. Planet Phaeton, secondu a stu stimata, hè piccula. About 3 milla km a nord hè u raghju. Chi hè u pesu di u statu simile à Mars.

astronomers Pulkovo in 1975 publicheghja una carta zh Savchenko (anni di a vita - 1910-1956). Iddu sustinia ca li Phaeton pianeta u massa di l 'Terra appartene à u gruppu. Sicondu a Savchenko hè pinzavanu ca era vicinu a stu rispettu à Mars. It assummava a 3440 km a sud raghju.

Nant'à sta questione, ùn ci hè micca aanimi à mezu à astronomers. Certi, per esempiu, cunsidarendu chì solu una terrestrial 0.001 massa stimati massa nine alta di picculu pianeti, bea almanaccatu in un ring. Mentre ch'ellu hè chjaru chì u più di billions di anni chì sò passatu dapoi a cuntaminazione di u Phaeton, u sole, i pianeti e li satelliti sò attrattu da a una mansa di ghjente di frammenti. Parechje scanzari di lu Phaeton per parechji anni, sò terra, in polvera u spaziu.

Calculi mostra chì u gigante Jupiter hà una gran 'effetti gravitazziunali resonant, a causa di cui fora di l' lunar pussutu esse ittò un numaru cunzidirèvuli di bea finu. Sicondu à qualchi stimi, appena u tempu di a materia in disastru pussutu esse 10000 volte più grande chè oghje. Un numaru di scentifichi cridiri ca lu pisu Phaeton à u tempu di u scòppiu pussutu trapassa la missa l'oghje di u saccu astiroidi in 3000 di novu.

Certi circadori crede chì u Phaeton hè una stella, 爆炸 ca lassaru na vota lu sistema sulari, o ancu esisti oggi è tubu à un lunar cruci. Per esempiu, L. V. Konstantinovskaya crede chì u periodu di rivoluzioni di i pianeti attornu a lu Suli - 2800 anni. Sta figura hè à u cori di u calendariu all'entrata è u calendariu Hindu. A ricerca hà dettu chì 2000 anni fà, hè statu vistu chi stelle à la nascita di Ghjesù, i Magi. Si chiamò la stidda di Betlemme.

U principiu di azioni minimu

Michael Ouvend, astronomu Canadian chi poi la liggi in 1972, chì hè cunnisciutu com'è u principiu di azioni minima. Si pruponi, basatu nant'à stu principiu, chì frà Giovi è Mars circa 10 miliuni di anni fà, ci era una pianeta chì hè 90 volte più massiccia statua di a Terra. Tuttavia, per mutivi scunnisciutu, hè statu distruttu. In issu casu, una parte impurtante di u corses è bea finu si jeru attrattu da Giovi. Incidentally, Saturn pisu s'arricorda stimati hè circa 95 Nini a Terra. Un numaru di circadori crede chì in stu riguardu lu Phaeton vole sempre accumpagna nfiriuri a Saturnu.

U pensà circa la messa di i Phaeton, basatu nant'à la generalisation di bilans

Accussì, comu vi sò capisti, hè assai pocu variazioni in u stimi di u megghiu, è da quì a taglia di u pianeta, chì permette di Mars a Saturnu. In autri paroli, ma hè circa di massa 0,11-0,9 di a Terra. Chissu havi senzu, postu chì li scienzi ancora, ùn cunnosce circa ciò chì hè dipoi u periodu disastru di u tempu. Senza sapè quandu u pianeta cascò luntanu, hè impussibile à fà cuegghiè di più o di menu precisa di u so pesu.

Comu hè di solitu u casu, più prubabile i seguenti: A verità hè in i media. Cunsiderate e pisu di la morti Phaeton pussutu esse currispunni cu lu puntu scentificu di vista, u pesu è a massa di a nostra Terra. Certi circadori sustennu ca lu Phaeton hè circa 2-3 volte di più cà l 'ultimu accogliu. Stu significa ca si pò trapassa u pesu di a nostra pianeta sicuru in u 1.5 times.

tiuria Dec Olbers in u 60s di u 20u seculu,

Si deve esse rimarcatu chì tanti scentifichi digià in lu 60s di u 20u seculu, si messe à abbandunà a pruposta tiuria Genrihom Olbersom. Si crede chì a legenda di u pianeta Phaeton - nè di più cà un puntu, chì hè facile à refute. Oghje, più circadori sò abbuccatu à crede chì per via di a vicinanza cù a Giovi, hà micca pussutu cumparisci trà i urbiti di Mars e Giovi. Per quessa, hè impussibile a parrari u fattu chì una volta ci hè un tipu di l 'Phaeton pianeta. U so "sumenti", sicondu a stu ipotisi, sò state assurbutu da Giovi, a fari u so 'cumpagni, o vìnniru Entrée in altri duminii di u nostru sistema solare. U principale "stessa" chì miticu pianeta vittiru Phaeton micca pussutu esse cunsideratu, dunque, ci hè Giovi. Tuttavia, ci hè avà ricunnisciutu chì in più di stu ci era dinù altri fattori supra lu quali l 'accùmulu di u mondu ùn hà ferà.

Planet V

scuparti Interesting fatta in astronumìa e miricani. Basatu nantu à i risultati pigghiau cu l 'usu di ppâ matimatica, Jack e Lissa Dzhon Chembers, scinziati NASA sò pruposti chì u saccu astiroidi trà Mars è 4 miliardi d' anni fà, ci era una pianeta cun lunar assai mutevoli e matimàticu. Iddi marìttimu "Planet V". U so asistenza, parò, è ùn ancu cunfirmatu, no altri spiegà u spaziu mudernu. Scentifichi crede chì u quintu pianeta mortu, si lampò nantu à u sole. Tuttavia, stu parè hè avà nimu hè capaci à verificà. Interestingly, secondu à sta versione di sta pianeta ùn lià la criazzioni di la cintura astiroidi.

Quessi sò i cumminzioni funnamintali di astronomers à u prublema di l 'esistenza di u Phaeton. studi scintìfichi di i pianeti di u sistemu sulari sò cuntinuari. Hè prubabile, datu i rializazioni di l 'ultimu seculu, in spiegà u spaziu à l' vicinu avvene avemu dariti un novu infurmazione ntirissanti. Cu sapi quanti pianeti aspittava à esse scupartu ...

Infini, dicu una bedda la liggenna di Phaeton.

Legenda di Phaeton

At Helios, lu diu suli (Le Parisien, sopra), da a Klimov, quale mamma era una dea mare Thétis, un figliolu, chjamatu Phaeton. Epaphus, figliolu di Zeus è un parente di u caratteru principale, na vota doubted chì u babbu di u Phaeton hè veramenti Helios. Era infuriatu à ellu è dumandatu i so parenti à determinà ch'ellu hè u so figliolu. Phaeton ci vulia à làssalu cavalcà in u so famosu carrozza d 'oru. Helios fu disgustatu, Ghjesù disse chì ancu i maiò Zeus, impussibile di cuvirnari lu. Tuttavia, Jessica insistia, e iddu accittò.

U figliolu di Helios satau supra lu carru, ma ùn hè capaci à edità i cavaddi. Appoi havi pubbricatu lu cumandu. Cavalli, remote libertà, santi ancu a suprana. Pùa travirsata assai vicinu, sopra la Terra, allura cullate à l 'assai stiddi. Terra pigliatu focu, esciuti da u carru. Ammazzatu tribù sana, in legno addumatu. Phaeton in un fumu matinu nun si sapi unni si andava. Avemu accuminciò a siccari u mare, è u calore si messe à soffre ancu Cristu mari.

Allora Gaia-Earth sclamò, girendu à Zeus chì prestu tuttu sarà dinò divintatu un Chaos nicessaria, s'è sta va on. Idda dumandatu ognunu à salvà da a distruzzioni. Zeus à sente à a so pleas, fàricci a so manu diritta, e tirò lampi è si mette fora u focu cù u focu. U carru di Helios anch'ellu. Energia i cavaddi è i so pezzi fughjiti à traversu u celu. Helios in prufunnu duluri, chjusu u so visu è ùn mostra su tutti i ghjorni in u celu turchinu. Terra cupertu solu u focu contru à u focu.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.unansea.com. Theme powered by WordPress.