FurmazzioniScienza

U cuncettu di u sistemu

È in a vita di tola è in a tecnulugia, a scenza Oghji vonnu diri quarchi cosa di urdinatu, cù u cuncettu di u sistemu. Hè a basa di tutti i lochi teorichi è pratica. Ogni sistemu friscalettu E comu un gruppu di finòmini interrelated, oggetti e infurmazione. Dinù, ci pò esse a canuscenza circa a sucetà, a natura, è cetara è cetara. N.

U cuncettu di u sistemu cumpresa ogni uggettu chì hà i seguenti carattiristichi funnamintali:

- u laziu à priservà a so struttura;

- ci hè una esigenza in i manuali a upirari.

Stringhjendu lu menu usata supratuttu, lu cuncettu sistemu includendu dinù i seguenti proprietà:

1. sincerità. una funzione di primura di u sistemu, postu chì si tratta in unu pezzu, cumpunuta di diversi parti, chì pò differ in una qualità, ma, però, bè salitu è intiraggieunu.

2. rilazzioni degli trà l 'elementi elli stessi, o so sìntimi. U sistemu ùn pò esisti si a cunnessione internu serà scintìfica duvuta a la parti chi ùn sò incluse in lu.

3. A prisenza di l 'urganizzazzioni. Sta funzione hè carattirizzatu da una licenza bassa di a miseria di u sistema di cunfrontu cù un diploma di incertezza di i fattori chì forma è generalmente darà a pussibilità di u so criazioni.

4. nascita. Sta funzione significa ca lu sistema cumpleta hà pruprietà chì ùn sò trovu in ogni di i so cumpunenti, pigliatu lea. È a so volta, sta capiri chi ùn hè ghjustu una cullizzioni di banni.

U cuncettu di u sistemu significa ca si pò esse unu di tri tipi:

1. Social. Hè carattarizatu da a prisenza di e elementi assuciata cu iddi, e umanu.

2. Biological. It include a flora è robba di u pianeta.

3. tecnica. It include tutti i prudutti chì hanu vucazione di usu da genti è avè instructions, (per esempiu, machini, piante, in parechji material).

Sti tri subsystems, a turnu, pò esse:

1. Natural. Iddi sò creati da a sucità o di a natura. Per esempiu, u sistemu di usu paese, chì si componi di parechji ciculu; l 'universu; strategia sviluppatu cù una vista di u sviluppu durevule di l'ecunumia munniali.

2. sistema di Man-fattu. Fùbbenu creati da ghjente in ordine di ricanusciri l 'anni, è scopi esiste stirminiu diliniati. Stu sindicatu di i studienti, a famiglia, urganizazione pulitiche, furmata duranti la campagne électorale.

3. sistemi ntuvinari o deterministic. Ci travagliu, secondu à i reguli chì hè stabilitu in anticipu è u risultatu hè predetermined. Issu, per esempiu, a pruduzzioni di un certu tippu di un pruduttu, u studienti prucessu di què. Stu vali ancu à u cuncettu di u sistema upirativu, cumpunuta di prugrammi fatte à ricunnoscia chì u usu più efficacità di tutte e pussibilità di u sistemu informatica.

4. sistemu Probabilistic. Iddi sò mintuvati da dui ambienti interni è esterni, è i risultati sò ntuvinari in anticipu. Issu, per esempiu, u ghjocu di francese bingo, attivitati entrepreneurial, unità impegnati in a ricerca scientifica.

5. menu u sistema. Iddi sò direttamente cunnessi cu l 'ambienti è dipennunu casca. Stu include u cuncettu di u sistema fiscali, è cumpagnii di cumerciu è i cullettività lucali, e la stampa, radiu è televisione.

6. sistemi chiusi. Iddi sò creati da impresi, o ghjente à scuntrà i intaressi, è ci vole chè u so termini. Issu, per esempiu, u mutore di massuneria, a famiglia Eastern, partiti pulitichi.

Ricci tuttu di u citatu proprietà di u sistemu sò tìpica di ogni strutturatu. Sè u risultatu hè almenu unu di i segni, si finisci a raghjone. Chì hè a sola cundizione di basi di lu funziunamentu di l 'urganizzazzioni - u so natura, sistimàticu.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.unansea.com. Theme powered by WordPress.