News è societàFilusufia

Philosophy Renaissance

U sensu di u termine "rinasciuta" hè cunnessi cu lu fattu ca lu pigghia postu in u XIV ligatu interessu à l ' antica cultura, arti, filosofia. À u listessu mumentu ci hè a nascita di novu a cultura corsi di l 'Europa occidintali. A filusufia di u Medievu, è u Rinascimentu differ da ogni altru principarmenti duvuta a la carenza di interessu in a cultura cristiana.

Features di a filosofia di u Rinascimentu

U prima è a diffarenza di lu frà i novi intelligenza di u mondu hè cunsideratu à esse un cambiamentu di versu di u prublema di l 'omu. Iddu addivinìu lu centru di què, è a riflissioni. I filosofi di chi éra sò capaci di interested in tutti i natura, materiale è a qualità spirituali di l 'omu. Stu statu, mis à l 'arti visuale. Li filòsufi sunnu 'iniziu à prumove primura l' idea di u sviluppu armuniosu di l'omu, a so qualità fisiche è spirituali. Però, di più attenti è pagatu apposta pi la criazzioni di lu munnu, spirituali. Chistu fu lu sviluppu di la storia, littiratura, arti e ritorica.

Renaissance Philosophy cumincia prima à affacciari lu scopu di Umanesimu. Sta vista ricunnosce u valori di una persona cum'è un individuu, incù u so dirittu à a libertà di spressione, di sviluppu è felicità. Unu di i principii fundamentali di ètica Renaissance hè l 'ànima di a nubiltà, valuri di u spiritu umanu. Renaissance Philosophy cunsidareghja omu micca solu cum'è un essiri naturali, ma puru comu lu criaturi sè stessu. In tempu cun sta tutti canusciri a lu sinfulness di l 'omu. Ghjesù ùn anu bisognu di Diu, parchì si ne diventa un criaturi. U centru di stu muvimentu hè Florence.

Di l 'filosofia di u Rinascimentu è hè carattarizatu da a duttrina - pantheist. Hè basata nantu à u identificazione di Diu, cu la natura. Li filòsufi ca tèniri sta sicuru, spiecanu chì Diu hè presente in tutti i suggetti. Also nigatu a creazione di u mondu da Diu. filosofia Renaissance redefines radically u cuncettu di morte, omu e Diu. Sicondu à i insignamenti di l 'universu nun fu criatu da Diu, ma ci hè un focu è ùn pò spariscia. Diu hè in lu tantu a natura di quantu u so principiu attiva. U riprisentante cchiù mpurtanti di stu scopu hè Giordano Bruno.

filosofia Natural hè dinù unu di i principali currenti filusòfica di lu Rinascimentu. Stu filosofia hè mienzu u prublema di infinita è eternità di l 'universu, l' esistenza di differente mondi è self-u muvimentu di a materia. A stu tempu, u tentativu cumincià à esse videndu cum'è una criatività attivu, piena di vitalità. In stu casu, a capacità ntrinsicu di a materia à cambià chiamatu l 'anima di u mondu. Hè ind'a storia e pigghia prevalenza sopra tuttu. À u listessu tempu, vìnniru spressu novu avvicinamenti di u muvimentu di i corpi cilesta, chì differ assai da tiuluggìa. I rapprisintanti megghiu-cunnisciuti di stu pinzeru sunnu Nikolay Kopernik, Nikolay Kuzansky, Erazm Rotterdamsky.

Stu novu raportu cun Diu, è a critica di a ghjesgia ufficiali sirvuta comu la forza di u prucessu, è di a fede cattolica. filosofia Renaissance stenni li nzignamenti e principi di u sapè fà di l'anticu pensatori in l 'assuluta. A cundanna di u novu filosofia hè a scenza deve esse u mezu di a riligione. Magic è i occulte comincia a essiri cunzidiratu lu cchiù àutu forma di a cunniscenza scientifica. Lumières era assai interested in anticu insignamenti religiosa.

Pratica critère di la verità, affacciari da i filosofi di u Rinascimentu, hè a basa di mituduluggìa mudernu di scienza. Sviluppatu una filusuffia di u tempu di u prugettu di u cuntinuazioni ntra 'omu è a natura, i Cosmos è a terra, sò stata com'è una basa di u prossimu ghjinirazioni di li filòsufi. Also, lu Rinascimentu era la via di u sviluppu di sucialdimucrazzìa utopista. L'idei palesa da i Humane hannu avutu un impattu massiccia micca solu nantu à a cultura, ma dinù nantu à tutti i cuscenza suciale.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.unansea.com. Theme powered by WordPress.