News è societàFilusufia

Michel de Montaigne, u filosofu di l'onore: una biografia, scritti

Scritturi, filòsufu e maistru, Michel de Montaigne vissutu in un tempu quandu si finìu cu l 'onore è a Riforma. Iddu era natu in ferraghju di u 1533, in u spaziu di u Dordogne (France). È la vita e travagghi di un Pitàgura sò un tipu di riflessione di u "milieu" piriudu intertemporal. È parechji di i punti di stu omu maravigghiusu purtalla à l 'èbbica muderna. No li stòrici filosofia smaraviglianu spiecanu chì, ùn avissi tuttu esse stata attribuita à i novi tempu di u uriginale, cum'è Michel de Montaigne.

biografia

Cumenciu, lu futuru di famiglia filosofu hè spinta. U so babbu, un tedescu, ùn ancu di parlà francese, ci hè statu chjamatu Pierre Eykemom. A mamma, Antoinette de Lopez, hè da una famiglia di rifuggiati da a pruvincia spagnola di Aragona - lascionu issi lochi duranti la pirsicuzzioni di l'ebbrei. Ma patri, l'Michel fattu una bedda carriera, è ancu divintò merre di Bordeaux. Sta cità più tardi avutu un rolu di tempurale in la vita di u filosofu. Di serviziu suprattuttu a Es Per Eykem ch'ellu fù inducted in la nubiltà, è perchè appartenant tarra Montaigne è serratura currispundenza attaccamentu statu fattu à a so famiglia. U casteddu si nasciu e Michelle. Babbu hè capaci di dà à u so figliolu u megliu educazione in casa soia, chì hè pussibili solu in u tempu. Si ancu parrava a la famigghia di Michel solu in latinu, lu carusu nun riposu.

carrèra

Cusì, u futuru pueta scrivi in liceu in Bordeaux, è tandu diventa una avvucatu. Da una ghjovana età a so pinsamenti impressionable creata atrucità, chì era ghjente capace di u palu di riligione. Forsi chi hè per quessa durante u tempu di i guerri Huguenot in France, si pruvau a Mediate trà i nobili. Almenu a so sincerità vinniru a rialità, è à sente a so capi parè di tutti cattolici e prutistanti. About ellu, troppu, pò esse dettu in versu: "È I 'addritta solu trà elli ...." Iddu era cunnisciutu dinù cum'è un ghjudicà Antica, cunvince à entre in un accordu chiese. Ma in 1565 si maritau, e la càmera purtò una grande dota. È trè anni dopu, u so babbu mortu, lascendu u so figliolu u duminiu di a famiglia. Avà, Michel de Montaigne avutu abbastanza soldi, à guvernà u so asgi, o travagliu. Cusì hà fattu, à venda profitably altronde u so jurisdizzioni.

filusufia

Nantu à a so ritirata à 38 anni, Michelle finalmenti si scurdaru mai à a so occupazione prifirutu. In u duminiu, scrissi i so più famosu libru - "sperienza". Dopu à a publicazione di i primi dui vulumi di u travagliu in lu 1580, lu pueta si n'andò viaghju è visitatu parechji paesi European - Italy, Germany, Switzerland. Cum'è u so babbu, ch'ellu era volte elettu merre di Bordeaux. A cità fù cunfortanu cu lu bordu di Montaigne, filòsufu, puru siddu a ddu tempu era luntanu da a Francia. Scrivìa macari pû diari e note voyage. Iddu campau pudori è mortu à l'età di quaranta-nove anni, in 1592, dritta a la chiesa, durante un serviziu in u vostru propriu casteddu. Filosofu scrissi i so opari micca solu in francese è latinu, ma dinù in lingua italiana è occitana.

u travagliu vita

U travagliu principale di Montaigne rapprisenta scrittu. In fatti, u Genre stissa apparsu, grazi à i filosufu. Dopu à traduzzione di a parolla "scrittu" da francese è i mezi "sperienza". U so libru ùn hè piaciunu i passi chì eranu pupulari duranti la Renaissance. Stu ùn hè micca tantu vulgari o filusòfica. Ch'ella ùn hà pianu, ùn a struttura. It riflessioni e miluna circa la vita, una cullizzioni di citazzioni, fount of speech vivant. Ci pò diri ca Michel de Montaigne appena cun sincerità ripurtava i so pinsamenti e assirvazzioni, cum'è Diu misi pi pirsuna. Ma sti note stati stirpati à parmetta li di u seculu.

"Sperimentazione". riassuntu

Nivaghja Montaigne hè qualcosa à-trà riflessioni e cunfissioni. In u libru, assai di persunale, in cui iddu ricunnisciutu altri. À u listessu tempu ppi présenter, Michel de Montaigne cunvince à capisce a natura di u spiritu umanu stessa. Si prisenta 'iddu in u vede in ordine per capisce altri. Montaigne hè un tipu d 'scetticu, disillusioned cù l' umanità, è i so idei oltri a pussibilità di sapè. Si prova à ghjusti egoism raziunale è lu scantu di la gran cuntintizza, si basa supra l 'Stoics. À u listessu tempu u filosofu ellu criticizes cum'è un scholasticism Cattòlica muderna è lu scetticismu, dumandonu tutti i virtù.

Sì ci vera ideali?

Filòsufi di u mondu sottumessu à u putere, - dici Montaigne. Ch'elli s'appoghjanu nantu Plutinu, Augustine, Aristòtili, è cetara è cetara. Ma sti autorità pò dinù esse gattivu. U listessu pò esse dettu di u nostru propriu parè. In qualchì modu, hè vera, ma ùn pò essa com'è un putere per altri. Simply, avemu sempre capitu chì u nostru sapè fà hè limitata. Filosofu Michel de Montaigne viduta micca solu nantu à u putere di u passatu, ma dinù à i ideali di issa. Era critica cunsidirari la virtù di principi altruism è murali in tutti. Montaigne crede chì tutti i slogan chì utilizà u puteri à manighjà populu. Unu hà à campà in a libertà, è dignità, comu iddu vulìa spènniri dû. Eppo tinarà altri. Allora si vi mostra lu curaggiu chi hè cumpatìbuli cù zerga, pi lu scantu e umiliazione.

Diu è Philosophy

Montaigne chiaramenti stessi identificatu cum'è agnostic. "Ùn ti pò dì qualcosa à circa à Diu, sta spirienza I hannu, - cci dissi a so lettori È s'è accussì, in a vita deve esse guidata principalmente da a to menti Quelli chì dice chì u so parè - .. U megliu, ma sempri Provu à furzà 'altri à ubbidì, Me, ùn meritava u rispettu. accorta hè megliu à schisà fanaticism è equalize i diritti di tutte e religione. Philosophy avissi a spinciri li pirsuna a purtari' na bona vita è à seguità bè usi, micca à esse cumminata mortu è immensa di a maiò parti di i reguli. Allora ghjente vi amparà à campà in a rialità. By neschas patata deve esse trattati, "filusuffia,« s'ellu ùn si pò fà una sfarenza È in ordine per soffre menu, vene à un tali statu di la menti, quandu u piacè hè sintia più forti, e lu duluri -. menu nun hannu a rispittari ogni statu perchè hè perfetta, ma perchè. ogni cambiamentu di a putenza vi faceva portanu à più priculu. "

Montaigne dinù cunsacratu assai di lu pinzeru di una nova generazione di 'aducazzioni. In issu spaziu, si seguita tutti l 'ideali di la Renaissance. Un omu ùn deve esse un specialistu, è u persona pulivalenti, è di sicuru micca in ogni casu, micca una fanatichi. Chistu fu cumpritamenti unmoved Michel de Montaigne. Linguistica, da u so puntu di vista, - è l 'arti di u sviluppu forti vulintà d'un zitellu, è caratteru forte chì parmetti à suppurtà i vicissitudes di a vita è pè u più piacè. Montaigne piaciuti u scopu di nun sulu li sò cuntimpuranìi è inspiratu nove chì seguitanu. Vergogna libbera pinzatura e scrittura comu Pascal, Descartes, Voltaire, Rousseau, François Mitterand, Pushkin e Tolstoy, cù i so idei, basendusi nant'à cun ellu, o criticari. Sin'à avà, l 'argumenti di Montaigne ùn perde pupularità.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.unansea.com. Theme powered by WordPress.