News è societàFilusufia

Landscape di filosofia munnu. anticu urienti

"Landscape of Philosophy le Monde", publicatu in 1969, u più di 4 volumi, prugramma, sceltu opere di pensatori chì anu influenzatu u sviluppu di a filosofia munnu, da i tempi antichi di u prisente ghjornu.

"Landscape" dà a pussibilità di ognunu a prènniri cunfidenza cu li caputravagghi di pensatori è capisce u vastu patrimoniu littirariu.

À ringrazià à a cullezzione di successu di i testi, "Landscape of Philosophy Mondo:" dà un ritrattu cumpleta di i diversi esercizi. L'altra di sta racolta si trova in u fattu chì in una abbastanza picculu vulume sò l 'idei cchiù mpurtanti di l' clàssici dâ filusufìa, tantu lettori pò in un cortu tempu pè ottene un 'idea di un particulare autore o di a direzzione.

Lu primu vulumi di "Landscape" hè fidu à u monumentu di li tempi antichi, è u medievu. Andemu guardà i carattaristichi di i filosofia di l 'anticu urienti.

Hè ritinutu ca la filusufìa era natu à un tempu quandu a sustituiri lu sistema di cumuna primitivu ghjunse u primu Statu.

Ci pò diri ca la prima tradizzioni filusòfica sò furmati in anticu India. A prima monumentu sente da u principiu di u II millenniu aC. In ghjiru à u listessu tempu ci hè un sviluppu di a filosofia in anticu China è in Egittu. Riguardu à l 'ùrtimi, puis qui hè solu u un'andatura sparnucciatu di sicuru cunniscenze, micca di una natura olistichi.

On a filosofia di anticu India era nfruinzata di a struttura, casta di a sucetà.

Hè dinù impurtante à nutà chì a cunniscenza dofilosofskie di lu munnu anticu era caratteru mitologicu. Per esempiu, in l 'India, a prima surghjenti di tali verdi pò esse cunsideratu u Vedas. Ghjè cullezzione di i testi, cumpresi pezzi di anticu mitu è Bruciante, fatte à Brahmins (parrini).

U Vedas cumposti di quattru parti: lu Atharva - Bruciante Yajurveda - la fòrmula sacrifizii, Sama - canta gorjule Rigveda - inni.

Versu la fini di lu II millenniu aC, ci sò "Upanishads" - testi filusòficu, ca si riflittìu la vera di ricerca di a cunniscenza. Quì, u indicazione basi dâ filusufìa indiana - rinascimentu, Karma, è l 'unitati di l' Self (alma mondu) è Brahman. anima le Monde - un va à tutti. In u Upanishads hè indettu, u scopu principale di a vita umana, chì hè a libbirtati di l 'Self da u villamagna esterni.

Da l '6th seculu aC, hè tempu di sistemi classica filusòficu, chì sò divisi da studiusi muderni à insignamenti urtudossa, basatu nant'à la Vedas, è The Next intelligenza nigannu com'è l' surghjente primaria di a cunniscenza.

"Landscape of Philosophy le Monde" cunsidareghja i Veda è i Upanishads comu lu fonte di a cunniscenza anticu. Quì hè un mudernu (suprattuttu matirialistu) vista nantu filosofia antica. Per esempiu, ci hè a nutari ca l 'antichi Lumières à una assai picculu puntu identificatu u so opere cù u pinseri à prupiziu. Vergogna à una lea Cumpariscerà solu in Grecia antica.

At una scena doppu di lu sviluppu di lu pinzeru filusòficu in India molecular so cunnessione incù a matematica, u sviluppu di u quali hà raghjuntu un altu liveddu quì, è ancu furu l 'uttinuti di la Grecia antica.

"Landscape of Philosophy le Monde" (Volume 1) hè dinù cunsidirari la tradizzioni filusòfica di antica Cina, chì pò esse divisa in parechje stonde. Prima di tuttu, si protofilosofsky duranti cui sti monumenti stati creati, comu "Book di e", "Libru di pigliu", "Libru di Songs". Ancient Lumières Chinese rivela tracciau ispirazioni da sti funti.

La sècunna fasi veni chiamata filosofia naturali, quandu 'idea prucessu definisce filosofia Chinese - la duttrina di Yin è kasih (feminile è maschile, a so unità in u routes di forza a vita).

Third piriudu - "The Age Golden di filosofia Chinese" hè a la criazzioni di la maggiuranza di li scoli, chi cumprendi yinyang, diffusioni, è altre moizm.

U quartu piriudu statu marcatu da una crisa pisanti. A stu tempu, la vita spirituali di China hà suffertu da u cuntrollu di guvernu. Parechje fonte, li filòsufi prucessu stati distrutti.

È infini, u quintu piriudu hè carattirizzatu da una sìntisi di i duttrini cchiù mpurtanti è la nascita di lu Neu-diffusioni.

In u primu vulume di "Landscape" presenta u monumentu di antica, filusufìa greca e medievale.

Nunustanti lu fattu ca la "fronda di munnu, la filusufìa" fù publicatu in lu 1969, si ùn perde u so pertinenza è accussì luntanu, postu chì l 'òpiri mintuvate quì sò malati immurtale, è serà in u mondu in ogni epica.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.unansea.com. Theme powered by WordPress.