Educazione:L'urdinaria è i scoli

I prublemi di u prugressu sociale. Avanzate suciale è i prublemi globuli di u nostru tempu

A teoria di u prugressu sociale hè una parti integrale di a sociologia generale. À u listessu tempu, u so valore hè relativamente indipendenti. Ella prova di sapè chì i processi di direzzione anu in a società, a tendenza di u so sviluppu, è dinò a basa di sta fundamentu a lòggica generale di u prucessu storicu storicu.

I cuncetti di "prugressu", "sviluppu" è "regressione"

Prima di cunsiderà i prublemi di u prugressu sociale, avemu clarificatu u cuntenutu di i seguenti conceptu: "prugressu", "sviluppu", "regressione". U sviluppu hè a categuria più larga chì indica u prucessu di qualità cambiassi chì succèdanu in certu direzzione. Questa norma pò esse sia i linii davanti è ascendenti. In cunseguenza, u cuncettu di u prugressu hè solu un di l'aspettu di u sviluppu, una linea ascendenti da u simple à u cumplessu, da u più basso à u più altu. Regresse, à u cuntrariu, hè una diminuzione, stagnazioni, degradazione. Stu muvimentu hè di u più altu à u più bassu, questu, in una linea di linea.

Opere di B. Shaw

A teoria di u prugressu sociale hè duie sopbandi è opponenti. B. Shaw, un scrittore in inglese, hà nutatu in questu cunnessu chì hè noble per circà a logica di u prucessu storicu, ma micca grata. In u so avete, un omu saggiu cerca, prima di tuttu, per adattà à stu mondu, è una persona stupida - per adattà a sè stessu. Perchè, sicondu u so Bernard Shaw, u prugressu deprezza in largu di i scherzi.

U studiu di u prublema di u prugressu sociale in l'antichità

In a storia di u pensamentu filosoficu, stu prublema era u sughjettu di constantu interessu. In antichità, per esempiu, Sèneca è Hesiodu sustinia chì in a storia ùn hè micca un avete progressu. À u cuntrariu, si move in a direzione da u Golden Age, hè questu, hè una regressione. U prublema di u prugressu sociale à u tempu era cunzidiratu di Aristòtili è Platone. Eranu disposti in questa materia à idee di u ciclu in a vita publica.

Interpretazioni cristiana

Hè interessante hè ancu a interpretazione cristiana, chì hà u prublema di u progressu sociale. In questu, hè vedutu cum'è un muvimentu avanti, in altizza, ma cum'è se supran l'esistenza, storia. Cusì crede, per esempiu, Aureliu Augustinu.

U prugressu da a basa terrenu in questu casu si spende, è a so intelligenza hè assuinatu principalmente cù a persone: a rrespunsabilità persunale di a persona à Diu, rimesse, cuntattu cù u divinu.

A cunsiderazione à stu prublema in a storia

L'isula Rinascenti era questu questu problema com'è un prublema di libertà individuale è manere di alcuni. In i tempi muderni, una altra visione di u prugressu sociale hè statu furmatu, chì spressione una stata ben distinta: "U sapè hè u putere". Ancu, à u listessu tempu cum'è in u periodu di l'Illuminismu Francesu, u problema di l'inconsistenza di u muvimentu avanti pare avà. In particulare, Rousseau apòstate una contradizioni di u prugressu murali è u prugressu di a cunniscenza.

Si cunzidira a filusufìa classica alemana, pudete vede chì u sviluppu hè tratatu com'è un muvimentu avanti, è a storia di l'umanità hè un prucessu di sviluppu di u Spiritu Mundiali, l' idea assoluta. Sta pusizione era tenuta da Hegel.

Opere annantu à questa mena J. A. Condorcet

J. Antoine Condorsay, un pensatore francese, hè unu di i più brillanti teoristi di a seconda mità di u XIX sèculu. Chì hè u prublema di u prugressu sociale da u puntu di vista? Scupremu. Condorcet era cunvintu chì u prugressu dependa à u successu di a mente, chì si manifisteghja in l'espansione di l'educazione è u crescita di a scienza. In a so "natura" di l'omu, in l'opinione di stu penseru, a capacità di l'autore millenamentu hè stata postata, è questu induve u progressu sociale, chì passarà interfaccia. Ancu s'ellu hà limitatu l'"infinitu" à u marcu di a pruprietà privata, crede chì hè da u so stabilimentu chì u muvimentu di a sucità principia ch'ella hè pussibile solu in e cundizioni di sta basa naturali.

Ciò chì hè a seconda mità di u XIX sèculu induvia l'studiu di stu tema?

Videmu chì a maiò parte di i citadini citati, chì anu studiatu i prublemi di u prugressu sociale, crede chì a causa di l'avanzatu hè a mente, "e so pussibulità illimitata". In ogni modu, in a siconda mità di u XIX sèculu, in l'intelligenza di questu quistione hà cambiatu l'enfasi, finu à a sustituzione di a nozione di "prugressu" cù "cambiamenti soziale" o "circulazione" di a storia. L'investigatore, cum'è P. Sorokin è O. Spengler ("A diminuite di l'Europa") sustinia ch'è u muvimentu di a società si trova nantu à una linea di u rigistru, è à a fine, a civilizazione passà inevitabbilamenti perì.

U prublema di u prugressu sociale è i so criteri era ancu interessu à i rapprisintanti di u socialist utopianu (per esempiu, Karl Marx, chì u ritrattu hè presentatu davanti). Eranu cunvinti chì l'avete hè a lege di u sviluppu di a sucità, è si conduce inevitably à u triunfu di u sucialismu in l'avvene. Vistu u forze di u prugressu in u successu di l'Illuminismu, a mente umana, in a perfezione morale di i persone. L'ideulugia Marxista hè furmatu à a fine di u XIX sèculu. A so basa hè un accorsu storicu, dialècticu-materialisticu à a soe, u so presentu, passatu è futuru. A storia si prisenta in stu casu cum'è l'attività di una persona chì perseguia i so scopi.

Ùn avemu micca cuntinuatu à scrive l'autori chì anu studiatu i prublemi di u prugressu sociale è i so cuncetti. Da quì sopratuttu, pudemu cuncludi chì nimu di elli pò esse cunsideratu una verità assoluta, anche qualchì parechje hè in ogni di elli. Probabilmente, i circunsidenti tornanu à questu mumentu duoppu tant'anni com'è u prublema di u prugressu sociale. A filusufìa acumula assai cuncetti, ma tutti sò un cuddinu.

I prublemi globale di u nostru tempu

Li cuntraddizzioni di u prucessu sociale sò accumulati in u stadiu attuale in i prublemi globale di l'umanità. Queste include i seguenti:

- causatu da a crisa ecologica;

- u prublema di a pace è a prevenzioni di a guerra;

- demografiche (despopulationist è populazione);

- Problemi spirituali (cultura, salute, educazione) è mancanza di spirituità (perdita di punti di riferenza internu - valuri universali) ;

- sopra a dissuciazione umana, chì hè causata da diversu sviluppu politicu, ecunomicu è espirituali di i pòpuli è di paesi.

Tutti issi prublemi muderni di u prugressu suciale anu influitu l'interessi di l'umanità in un ingiru è u so avvene, è per quessa era chjamatu glubale. A natura non risolvuta di queste è altri issues ponenu una minaccia à l'esistenza di a so sucità in tuttu. Inoltre, per a so suluzione, esigenu l'unificazione di l'esforzi, ùn solu di i paesi è di i regioni, ma di tutte l'omu.

Ogni noi hè preoccupatu di u prublema di u prugressu sociale. A scienza suciali, in generale, hè una scienza utté utilitaire, perchè tutti viranu in una sucità. Dunque, ognunu si deve cumprenni e lege primaria di u so funzione. À a scola, u prublema di u prugressu sociale hè spessu superficialmente cunsideratu, pocu raccunta di qualchì problema global. Forsi, questi sughjetti deve esse dati più attenti, è e ghjinira futuri diriganu i so forzi à a so suluzione.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.unansea.com. Theme powered by WordPress.