FurmazzioniStoria

Cunquistari l 'universu: u volu di la luna

L'universu hè umanità longa interessatu. È, di sicuru, mira chi più ghjente preziosu hè la luna, chì hè videvule à ogni bastiacciu di a Terra.

U fattu chì u volu di a luna per a prima volta in a storia hè statu fattu da u Miricani, si cunnosce à tutti. Anticipu di l 'Unioni Suviètica, u battellu «Apollon 11", sbarcò à un corpu divinu chiamatu la luna. A prima pirsuna li cui pedi, ghjunse à u luminaries superficia accuminzau Neil Armstrong, è daretu siguita di n'avutra astronauta US, pilotu Dj - Edwin Aldrin. U cummandante di u battellu è u so pilotu stesi nantu à l 'a superficia lunare circa ore dui è una mità, si fù investigated, studiusu di circa 23 chilò , rochers, luna e riturnò a la navi. Certu, la bannera ca equipaggiu American stallati nant'à la luna, peigne micca solu u cori di miliuna di Miricani, ma dinù nfuriata tutti i scentifichi Suviètica, chì anu travagliatu per fà a so prima volu di la luna statu purtatu da elli, perchè l 'accussì-chjamati "a punti La Luna" trà i Stati Uniti d'America è l 'Unioni Suviètica, durau pi tanti anni. Leghje più avvinta noi vi dicu, un pocu più tardi.

Perchè si firmau vulannu a la luna? U cuncerna di miliuna di genti supra lu pianeta. Versioni e lu pinzeru avvinta, ci sò millai. U più rimarchevuli di li si trova in lu fattu ca l 'urtima vota, quannu genti fici un volu a la luna, ca sunnu assai vicinu saucer volu, chì apre u focu cunsigliu, chì vulia dì "di più quì chè un pedi!". Stu fattu hè supponi cunfirmatu da u fattu chì in 2002 un Francophone British Harry Makinon costuli basi di l 'Pentagon è NASA, à truvà ci sò assai di raporti circa poita si firmau vulannu a la luna. Sicondu à certi fonti, sti raporti stati fatti ammucciuni da u Cungressu US è ùn hè usata in a lista ufficiale di i testi. Sta versione hè simile à u testu di un film Guatemala circa Purto`. Ma in fattu, tuttu Corsa di u core umanu, è i raghjoni hè antìtisi.

Cosa hè stu sicretu, a causa di cui si fermani vulannu? Hè umanità trovu fora quasi tuttu circa la luna, è avà hè divintatu oggettu uninteresting di lu studiu di li scienzi? Affattu.

Space - hè micca ghjustu distisa muntosa, ma dinù u territoriu, chi fici dui putenti putenzi tirrenu lotta tra d 'iddi. Sta zona di wrangling pulitica e cummattenti li Stati Uniti e l 'Unioni Suviètica, hè sempre attrattu attinzioni, è li disse u paese ùn hà pietà nè soldi nè sforzu à jùnciu autra.

Nurmalamenti, in u campu di a tecnulugia u spaziu ristau lu capu di l 'Unioni Suvietica, ma lu primu volu a la luna, un incantu Apollo 11, hè un veru colpu di l' Unione Europea. Di sicuru, u Republic Soviet hè sappiuta chì ùn solu si dici umanu à esse a prima sbarcu supra la luna - missili tramindui suvièticu e miricanu circàvanu a vulari a la luna è piglià images. E la prima carnificina successu fora sta missione nave "probe francese", quelle di i SS. È America, a turnu, hà passatu a miliuna di euru pi fari un volu. Li primi testi di equipaggiu Apollo ancu la vita costu tombu trè astronauts. Doppu la vittoria di più di l 'Unioni Suviètica li Stati Uniti sò guasi persu interessu à u studiu di a superficia lunare.

"Razza La Luna" ìu a vittoria di l 'Miricani. Di sicuru, un annu dopu, scinziati Soviet stati mandati à a luna u so famosu pesca lunari, chi purtati nantu a terra hè assai di più interessante nantu à u corsu di a spidizioni di astronauts American. Però, ùn doppu chi l 'Miricani dicisi di rischiari quessa, perchè i soldi passati ùn avissi pagatu. A lu crollu di l 'Unioni Suviètica, hè un puntu di u penseru logicu in lu punti di luna, perchè u cuncorsu hà persu u so sensu.

Hè u volu di la luna vi mai esse avvistu? Micca à tutti, in u prughjettu di ricerca in certi paesi ci sò novi ancora lu volu in u mondu sanu, cusì hè impussibile à dì cose chì in stu casu, crià puntu passu.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.unansea.com. Theme powered by WordPress.