FurmazzioniEducazione è culleghji

Coniugazione. Rien verbo

How to darà i verbi? coniugazzioni di u dirittu à amparà in scola un pocu uri. Però, ùn ogni studiente hè capaci à n'invinia nimu senza na bona strata. In stu riguardu, avemu decisu di rammintà, à voi di ciò chì un verbu coniugazzioni. règula Tabella vi dinù esse presentati à a vostra primura, nsemi cu li siquenti sunnu asempî apprupriati.

infurmazione generale

Definizione di u verbu coniugazzioni mette un discretu assai ghjente in un stupuri. Assai spessu un tali prublemu custattatu duranti la criazioni di un testu scrittu. È in modu di nun essiri cunzidiratu ssiri analfabbeta persona verbu finisci, esse sicuru di scrive currettamente. Ma di 'stu tu bisognu di cunnosce tutte e règule di circa coniugazzioni.

Cosa hè dei?

Cuniugazzioni di verbi chiamatu catigurìa grammaticali chì definisce u so cambià più di i numari è persone, oltri dictating significatu di lettera deve esse scrittu in una fine cabbina.

In la lingua russa moderna canusciutu 2 coniugazzioni verbu, chi sò disciplinatu da a rispittivamenti prima e seconda. Segundu su chi di u sopra, vali à un particulare parolla, Choisir i littri a la fini. By u stradellu, noi ùn deve scurdà di u fattu chì u verbu passatu postu ùn verbi. règule Tabella cunta ca 'sti paroli nun hannu disinenzi, chì pò esse doubted.

Per infurmazione in quantu à definisce i verbi

À scrive bè u verbu deve sempre ricordu i reguli di dei.

Allura, videmu di circà à elli in più tecnica. In ordine per sapè ciò chì verbi da un particulare verbu, definisce u significatu di na vucali a la fini di lu deve esse scrittu, ci vole à vede induve a parolla scanned hè a veccia. In u casu chì sottu à u postu affettu stessa hè a fine, tandu, incù u so ortografia si sarà subitu chiaru. Quissa hè duvuta a lu fattu ca la vucali duvia in una pusizioni forti, è dunque senza dubbitu deve truvà.

Ma chi faci s'è vo sempre bisognu di a cumprènniri ciò chì in issu, o chì parolla coniugazzioni? Coniugazione stati generalmente chì hè dicisa à la vucali. Cusì, s'ellu ùn ci sò accintata da u lettera "E", "a", o "e", allura putemu salvu dimustrari chi cuntrullà u verbu si rifirisci a la prima cuniugazzioni. Sè i pusizioni forti occupata da i "I", o "a", ùn hè a seconda verbi.

Esempii serenità coniugazzioni di disinenzi scossa

Dà esempii specifichi à aiutà vi ricordu i reguli di verbi:

  • Sonnu - hè Verbi imperfective. A la sarsa in lu frombu di a fine di -yat. Pràtica, sta parolla apparteni a la secunna cuniugazzioni.
  • Bear - hè Verbi imperfective. A la sarsa in lu frombu di a fine di Ym. Pràtica, sta parolla chì appartene à a prima cuniugazzioni.

Verbi cù u prefissu You sò un

A regula di serenità i verbi, sopra discritta, vali à guasi tutti i verbi. Perciò, i studienti hannu spessu prublemi cù i paroli chi accumincianu cu lu prifissu Sei una. Quissa hè duvuta à u fattu chì in più casi, la sarsa cadi supra lu. Quì hè un esempiu: offre u fora. Sè vo scontranu una tale situazione, u parè cunsigliemu à discard solu stu morphème è guardà a parolla senza u prefissu. Per esempiu, si vi offre - off. U verbu favurèvuli hà aspettu subjunctive e secunna cuniugazzioni. Pràtica, l 'parolla primariu da lu quali vinni furmata, lu stissu vali pi lu.

Cosa si l 'accentu cadi supra lu verbu finisci?

Ora sai chi scrive à scriva, esse sicuru di dumandà u duminiu di supra. cuniugazzioni di verbi hè dicisa arquantu facirmenti. Ma se voi fari chistu è prubbrimàticu, si hè cunsigliatu à creà un linzolu siparati una tavula chì vi cuntene tutte e funziunalità di i reguli.

Cusì, cù quelli casi, quandu u fine hè mittìanu, accussì comu cu lu prifissu Sì un ci capisce. Ma cumu a darà la cuniugazzioni di lu verbu, siddu si meriteghja finisci in pusizioni unstressed? In stu casu, si deve esse truvatu da l 'infinitu. Cosa hè? Per quelli chì sò scurdatu di sta parolla capisce u incertezza (o primariu) forma di lu verbu, chì, cù a quistione cum'è "chì fà?" È "chiddu a fari?".

Esempii serenità prima cuniugazzioni di disinenzi unstressed

Sè à voi a parolla chì u stress, cadi supra lu significatu, ciò chì regula deve esse applicata? Verbi Tabella include una pluralità di sustanzi. È in ordine da scrive currettamente u testu Bramati, voi pimmu sacciu tuttu d 'iddi.

Guardà cum'è ditarminatu da cuniugazzioni di verbi, i paghjini di ddocu pigghia lu postu unstressed:

  • Basa (ciò chì faci?) - hè Verbi imperfective. un calmu pochi di studienti scrìviri lu in errore, 'nveci di la fini di -ex mittennu -um (Rhys). Ma chistu nun è veru. In ordine per scrive bè a parolla deve mette in la forma nditerminativu basa - (zoccu a fari?) To girari.
  • Si dice (chì fà?) - chistu è verbi perfective. Quandu scrivu hè dinù facili di fari nu sbagghiu, 'nveci di mettilu Chjuditura -um -ex (diri). À parè soiu chì vucali avissi a ièssiri usatu in l 'ultimi sillabba, a parolla deve listessa esse cummirtutu in un infinitu: à dì - (zoccu a fari?) À dì.

So, ciò chì ci dà u regnu di i lingua russa? Cuniugazzioni di li verbi in stu casu, dipende nantu à a so forma nizziali. Cusì, si l 'infinitu cunfine in -yat, -et, -ut, -at, -ot o -yt, si vacances a parolla chì appartene à a prima cuniugazzioni. Pràtica, a la fini di l 'parole dati persunali sò sicuenti: -ex, -esh, -ete, -em, -yut, Ym. Hè dinù pussibule, è di marzu canta.

Esempii serenità secunna cuniugazzioni di disinenzi unstressed

Rien 2 di verbi hè simile à u 1u. À principiatu incù uni pochi esempii:

  • Alberghi (faire chi?) - hè Verbi imperfective. Assai spessu, invece di fine unstressed studianti -ite scrìviri -ete. In ordine per scrive bè sta parolla, si hè tenutu per mette in la forma nizziali: vai - (Chi?) Barbara.
  • Dumanda (ciò chì vi sò missioni?) - hè Verbi imperfective. Invece, ùn si compii i studienti -ite mistakenly messi -ete. Per u so curretta a scrittura di u verbu deve dinù esse messi in l 'infinitu: passanu - (zoccu a fari?) To passanu.

Basatu nantu à sti asempi, noi pò salva cunchiùdiri ca lu verbi di u 2nd Verbi verbi sò quelli chì, u furmulariu nizziali finisci in -it. In stu casu, disinenzi persunale di e parolle sò sicuenti: -it, -ish, -ite, -im, -yat, -AT. Hè dinù pussibule, è di marzu canta.

Eccezzioni a la règula

Tutti i reguli hannu eccezzioni. Cusì, e parolle di "esse ruffles", "enormi", "esse basatu" e "hai" ùn si scrivenu à u prima cuniugazzioni, nunustanti lu fattu ca iddi cu la in "-it" in u furmulariu nizziali. Cusì, i so reguli persunali sò sicuenti: rarevanu - frappare, frappare; esse basatu - basatu; mittaraghju - s'allarga, chjassu, etc ..

In più, issu regnu cumprenni sti palori sunnu comu na "mali", "vista", "noia", "ccchiù", "cale", "vede", "sente", "fari" eccezzioni, "dipennunu "," dà "," caccià ". Tutti issi termini di qualificà a la secunna cuniugazzioni, nunustanti lu fattu ca lu so 'estremità infinitu in -et è -at. Cusì, i so reguli persunali sò sicuenti: fundale - trascinatu, odiu - noia, mali - duluri, tene - Funiculì, per vede - vede ccchiù - ccchiù, talìa - taliari, parlau - parlau dipindenti - dipinnenza e accussì via.

Features verbo

In più di i verbi di u prima è siconda coniugazzioni, in a nostra lingua, ci sò dinù e parolle irregularmente conjugat. Chissi foru i seguenti: "ne", "vulete", "venniridìa", "dugnu" e " 'onuri". Cumu hè ch'elli sò chjamati irregularmente coniugati? U fattu chì in certi formi di i verbi usatu fine di u prima cuniugazzioni (di solitu in lu singulari), è in altri - la secunna (di solitu in lu plurali). Quì sò qualchi esempii:

  • Si voli;
  • Vuliti;
  • I vulete;
  • si vuliti;
  • vo vulete;
  • ch'è no vulemu.

Comu pò esse vistu da u esempiu, irregularmente coniugati parolla stessa c'hè sia u prima cuniugazzioni Chjuditura è seconda.

I metudi di un'antra règuli e eccezzioni

In a nostra lingua ùn ci hè un numeru liccione, di regule chì sò micca menu numeru di pussibili eccezzioni. It S'avissi a nutari ca lu tenses verbu rapprisenta unu di slozhnozapominaemyh u liceu. Dopu tuttu, micca per nunda hè dedicatu à una grande numaru di ore teorichi è pratica. Inoltre, a facilità assai u studiu di i reguli, u maestru di lingua russa è Letteratura ogni annu affacciari cu novi modi di quantu à ricordu i reguli di coniugazzioni verbu. A fari sta, di creà una varietà di canti, puisii spiritosa, alguritmi, toli è der. Tuttavia, la linia fondu hè u listessu: hè di primura à capisce u raportu di un particulare lettera in i reguli pirsunali di lu verbu, chi hè in una pusizioni unstressed di u traduttore in i formi infinitu. You deve dinù tene in mente, è una eccessione 15-parolla.

Se una volta è di tutte e di sapere sti raporta, tù sarè capaci di definisce i verbi di verbi davanti à voi principiatu à scrive falà.

Cusì, avemu guardà parechji alguritmi a mimoria:

  • Prima cuniugazzioni. Stu include tutti i verbi, la forma nizziali nun sunnu 'estremità in -it (di sicuru, cù i seguenti eccezzioni: "esse ruffles", "enormi", "esse basatu" è "petra").
  • Second verbi. Stu include tutti i verbi, la forma nizziali finisci in -it (di sicuru, cù i seguenti eccezzioni: "certej", "ochju", "odiu", "suppurtà", "cale", "vede", "sente", " lingual "," Anjou "," dà "," voglia ").

A facilità u memorization di e parolle-eccezzioni, ci hè statu speciale criatu l 'cchìstu puema, chì cuntenenu tutte e infurmazione necessaria:

By u listessu seconda coniugazzioni

Avemu stabilisce senza dubbitu noi

Tutti i verbi chì -IT,

Escludiri rarevanu, Stel.

È circà, certej,

À sente, vede, odiu,

Gnat &, chjappà, dà, spentu,

È pò dipennunu, è twirl.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.unansea.com. Theme powered by WordPress.