FurmazzioniEducazione è culleghji

Verbi micca usati in Cuntinuu: features, esempiu Frasi e tavule

In inglese, ci sò qualchi certi verbi chi hannu a so caratteristiche è ùn sò usati in lu longu tempu Group.

U cuncettu di verbi dinamichi è fermu

Verbi English pò esse divisu in dui categorie: fermu è dinamichi.

Dinamichi cuimmurciuti azzione fisicu, attività, u sviluppu è u muvimentu. Iddi sò usati in tutti i tenses, macari nu gruppu di longu tempu. Ci sò parechje funziunalità ntirissanti chi li distingue da l 'fermu. A maiò palesa da i verbi dinamichi pò cuscente di fà in un certu pirìudu di tempu è di cuntrullà a durata di u prucessu. Per esempiu, e parolle cum'è scappu (ne), lettu (lettu), di parlà (parrari), amparà (Teach), ballu (danse), u travagliu (u travagliu). In più, sta pruprietà si pò fari. Per esempiu, per piglià, per catturà u Camera, o piglià u ritrattu di u prucessu.

Verbi Static ùn ricaccià u prucessu, è u Statu. Ghjè u verbi chì ùn sò usati in Cuntinuu. Cognome Verbi stative dirivatu da u statu parolla - cunnizzioni. Dinù ci sò com'è nomi cum'è Verbi nonprogressive, non-azzioni. Iddi sunnu usati pi discrìviri cundizioni esistenti.

Features Verbi Static

At primu sguardu si pò pare chì dura à sapere A lista quì sottu e parolle straniera unrelated. Però, si tratta più impurtante à capisce u principiu. Ci sò parechje features, chi aiutà à vede sò:

  • sti verbi ùn quì azzione fìsica o di prucessu;
  • arcuni di li trasmèttala i stati chì accade in u so, a priscinniri di scopi l'persona (ciàuru - oduri, à sente - à sente);
  • parolle parte significa azzione fulmini chi ùn pò accade per un longu pirìudu di tempu (guarda - nota).

Verbi micca usati in Cuntinuu (Stative Verbi)

Per facilità u memorization Stative Verbu sò divisi in subgroups tematica.

1. L'attivitati mintali e statu di cuscenza:

  • accordu / accordiu - esse vuluntà / non voli;
  • cridite - a cridiri, conti, si fida;
  • ricusà - ricusà;
  • dubbitu - dubbitu;
  • m'aspettu - m'aspettu;
  • scurdà - scurdari;
  • cunnosce - per avè un 'idea, a sapete, à esse di riescia;
  • dì - di tene in la menti;
  • cuntata - à esse contru, prutesta;
  • Sacciu - riescia;
  • arricanusciri - amparà;
  • capisce - capì, avellu, capisce.

2. Verbu ùn usatu in u Cuntinuu, usatu à ricaccià l 'statu è sentimenti emutivu:

  • imprissioni - her, imprissioni;
  • billezza - à evaluate, a billezza;
  • impress - à impress;
  • u rispettu - rispettu;
  • amore - per amore, a 'amuri;
  • ghje - noia, noia;
  • parenu - cumpariri;
  • Sanctum - nvidia;
  • fiducia - cuntrollu ghjudiziariu.

3. preferenze Desire:

  • brama - a brama;
  • bisognu - bisognu;
  • prifiriscinu - dà rinumata;
  • vulete - la;
  • desideriu - Ghjova, vulete a espressai richiesta.

4. U parolle chi rapprisèntanu stessu pircizzioni (verbi micca usati in Cuntinuu).

Spissu usatu cu Verbi Vacchetta pò, putissi rifirìrisi a la pircizzioni à u tempu di a literatura:

  • à sente - à sente;
  • vede - taliari, vede;
  • quellu - exude un odore prufumata;
  • tastà - gustu.

5. membru di versu:

  • scrivenu - a si scrivenu à esse bè calchissia l'àutru, si rifiriscinu a (ogni gruppu) per esse apprupriati;
  • priaccupazzioni - mente, mente, esse cintratu, interessatu, à guvernà;
  • autugenichi - autugenichi cuntena;
  • cuntena - cuntene, tèniri;
  • dipennunu (u) - dipindenti (da qualchidunu o di qualcosa), s'appoghjanu nant'à (calchissia), conti;
  • differ - sò cuntrariatu, accordiu mancu;
  • nanz'à - uguali, à esse cum'è, per fà un omu;
  • jìssi - fit, salitu, currisponde;
  • hannu - hannu;
  • Mappa satellitare - Mappa satellitare Cover;
  • cuimmurciuti - cuimmurciuti;
  • mancanza - mancanza;
  • a materia - à fà una diffarenza, di esse 'mpurtanti;
  • primuri - deve, hannu un duviri;
  • propriu - pussede;
  • pussede - à pusseda, pussede;
  • s'assumiglia à - à esse cum'è, esse cum'è.

Verbi tipu mixte

Ci hè un certu gruppu di verbi sempre chì sò usate in u gruppu di longu tempu. Ma à u listessu tempu si acquistà un pocu sfarente tracce di significatu. Stu polysémique parolle chì piatta in elli stessi di più cà una valore.

parolla (parolla) statu (cumentu) azzioni (action)
E pinsari cridite E pinsari
vede vede à scuntrà, appuntamenti
gustu gustu gustu
quellu hannu un ciauru, exude muscu, odore scratch, Catane, aromatica
circà sonu circà
pisanu pisanu pisanu
ricordu ricordu ricordu
esse esse (campanu) esse ind'a lu significatu di "dormir temporaneamente in un certu statu"
sentimu sentu, abbughjatu facia a tuccari
jìssi aide, aide stallà, danu, equip, equip
cumpariri sonu cumpariri

Certi verbi, ùn hè usata in u Cuntinuu, si pò volte esse usatu in a forma di un longu tempu di mustrà emozioni forti, a espressai stima o di sdegnu:

I sugnu nnamurata sta cità! - I 'amuri sta cità!

Idda d'vòlenu chì libru. - Idda Paulina chì libru.

Verbu à esse è avè

Esse voti usatu in inglese in forma di u tempu meda in lu casu di quandu si hè necessaria à ritruvà nant'à u cumpurtamentu di una parsona o di un statu in ch'ellu resides à u mumentu.

Esse un verbu in Past Cuntinuu furmati da nustrale era, eranu prisente participiu è cù fini ingovym (esse).

  • Stu ragazza, hè veru tintu e lalala.
  • Stu ragazza hè citadine è lalala (sempre).
  • Idda hè essiri tintu e lalala sti ghjorni.
  • Issi ghjorni, hè citadine è lalala (di solitu hè sfarente di tali cumpurtamentu).
  • Piter hè assai bonu.
  • Petru hè assai Delfinu.
  • Ci hè assai bonu pi mè ultimi ghjorni.
  • L'ultima volta ch'ella avia statu cun mè un delfinu.

Verbu avè à u Cuntinuu Present veni usatu solu in certi casi. In inglese, ci sò certe spressioni, set chì formanu un tuttu ammaniti.

Frasi traduzzione esempi
à hannu un breakafast una culazioni, cena, merenda I Mangiare culazioni, crastu, cena
  • I sugnu avè un crastu cù a mo mamma, cusì ùn pò andà à u sinemà.
  • I l'avè cena cù a mo mamma, cusì ùn pò andà à u sinemà.
à hannu un bagnu, duscia I piglià un bagnu, duscia
  • Idda fu avè un bagnu è ùn pudia apre a porta.
  • Idda pigghiau un bagnu è ùn pudia apre a porta.

In u so rolu di un verbu ausiliari in issu casu, hè a parolla "esse". Perchè ùn deve fà u colpu di usu hà un verbu in Cuntinuu. In stu casu, la forma dâ terza partitu hè furmata da la cumminazzioni di u verbu ausiliari è verbu simàntici finisci -ing (prisenti participiu).

Esempii di usu di u tippu mixte di verbi

Ogni materia teorichi hè assai più fàciule à amparà s'ellu a illustrate i regule di u specifichi li siquenti sunnu asempî. Verbi micca usati in lu Cuntinuu, v'hà da renda si rammintò à una cunniscenza di u principiu è a classa in subgroups significante. È parechji di i prublemi assuciata incù polysémique (vale à dì multi-valurizzatu) pò ièssiri mmiscatu cu Verbi memorizing.

parolla u statu di sprissioni prucessu di cursa, o azzione
circà
  • Idda pari stancu.
  • Idda pari stancu.
  • Cosa hè Ann taliarla?
  • Cosa pari Anne?
  • Cosa hè Ben cherche?
  • Iddu hè cherche Ben?
E pinsari
  • Pensu ch'ella hè dritta.
  • Pensu ch'ella hè dritta.
  • Cosa hè ch'ellu pinzaricci?
  • Cosa hè ch'ellu avà si faci?
cumpariri
  • Pensemu esse Cucuma.
  • Pari nivosi.
  • Stu poveru è apparisce à u cuncertu classicu di dumani.
  • Stu poveru pena cuncertu classica dumani.

Unu di i più boni maneri à amparà novu matiriali nantu Grammatica - hè di cuncipiscia un pocu di esempi di un particulare argumenti e comincia a prividia li in u so discorsu, cù dialughi, oltri ca comu scriviri scrittu.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.unansea.com. Theme powered by WordPress.