Furmazzioni, Educazione è culleghji
Verbi micca usati in Cuntinuu: features, esempiu Frasi e tavule
In inglese, ci sò qualchi certi verbi chi hannu a so caratteristiche è ùn sò usati in lu longu tempu Group.
U cuncettu di verbi dinamichi è fermu
Verbi English pò esse divisu in dui categorie: fermu è dinamichi.
Dinamichi cuimmurciuti azzione fisicu, attività, u sviluppu è u muvimentu. Iddi sò usati in tutti i tenses, macari nu gruppu di longu tempu. Ci sò parechje funziunalità ntirissanti chi li distingue da l 'fermu. A maiò palesa da i verbi dinamichi pò cuscente di fà in un certu pirìudu di tempu è di cuntrullà a durata di u prucessu. Per esempiu, e parolle cum'è scappu (ne), lettu (lettu), di parlà (parrari), amparà (Teach), ballu (danse), u travagliu (u travagliu). In più, sta pruprietà si pò fari. Per esempiu, per piglià, per catturà u Camera, o piglià u ritrattu di u prucessu.
Verbi Static ùn ricaccià u prucessu, è u Statu. Ghjè u verbi chì ùn sò usati in Cuntinuu. Cognome Verbi stative dirivatu da u statu parolla - cunnizzioni. Dinù ci sò com'è nomi cum'è Verbi nonprogressive, non-azzioni. Iddi sunnu usati pi discrìviri cundizioni esistenti.
Features Verbi Static
At primu sguardu si pò pare chì dura à sapere A lista quì sottu e parolle straniera unrelated. Però, si tratta più impurtante à capisce u principiu. Ci sò parechje features, chi aiutà à vede sò:
- sti verbi ùn quì azzione fìsica o di prucessu;
- arcuni di li trasmèttala i stati chì accade in u so, a priscinniri di scopi l'persona (ciàuru - oduri, à sente - à sente);
- parolle parte significa azzione fulmini chi ùn pò accade per un longu pirìudu di tempu (guarda - nota).
Verbi micca usati in Cuntinuu (Stative Verbi)
Per facilità u memorization Stative Verbu sò divisi in subgroups tematica.
1. L'attivitati mintali e statu di cuscenza:
- accordu / accordiu - esse vuluntà / non voli;
- cridite - a cridiri, conti, si fida;
- ricusà - ricusà;
- dubbitu - dubbitu;
- m'aspettu - m'aspettu;
- scurdà - scurdari;
- cunnosce - per avè un 'idea, a sapete, à esse di riescia;
- dì - di tene in la menti;
- cuntata - à esse contru, prutesta;
- Sacciu - riescia;
- arricanusciri - amparà;
- capisce - capì, avellu, capisce.
2. Verbu ùn usatu in u Cuntinuu, usatu à ricaccià l 'statu è sentimenti emutivu:
- imprissioni - her, imprissioni;
- billezza - à evaluate, a billezza;
- impress - à impress;
- u rispettu - rispettu;
- amore - per amore, a 'amuri;
- ghje - noia, noia;
- parenu - cumpariri;
- Sanctum - nvidia;
- fiducia - cuntrollu ghjudiziariu.
3. preferenze Desire:
- brama - a brama;
- bisognu - bisognu;
- prifiriscinu - dà rinumata;
- vulete - la;
- desideriu - Ghjova, vulete a espressai richiesta.
4. U parolle chi rapprisèntanu stessu pircizzioni (verbi micca usati in Cuntinuu).
Spissu usatu cu Verbi Vacchetta pò, putissi rifirìrisi a la pircizzioni à u tempu di a literatura:
- à sente - à sente;
- vede - taliari, vede;
- quellu - exude un odore prufumata;
- tastà - gustu.
5. membru di versu:
- scrivenu - a si scrivenu à esse bè calchissia l'àutru, si rifiriscinu a (ogni gruppu) per esse apprupriati;
- priaccupazzioni - mente, mente, esse cintratu, interessatu, à guvernà;
- autugenichi - autugenichi cuntena;
- cuntena - cuntene, tèniri;
- dipennunu (u) - dipindenti (da qualchidunu o di qualcosa), s'appoghjanu nant'à (calchissia), conti;
- differ - sò cuntrariatu, accordiu mancu;
- nanz'à - uguali, à esse cum'è, per fà un omu;
- jìssi - fit, salitu, currisponde;
- hannu - hannu;
- Mappa satellitare - Mappa satellitare Cover;
- cuimmurciuti - cuimmurciuti;
- mancanza - mancanza;
- a materia - à fà una diffarenza, di esse 'mpurtanti;
- primuri - deve, hannu un duviri;
- propriu - pussede;
- pussede - à pusseda, pussede;
- s'assumiglia à - à esse cum'è, esse cum'è.
Verbi tipu mixte
Ci hè un certu gruppu di verbi sempre chì sò usate in u gruppu di longu tempu. Ma à u listessu tempu si acquistà un pocu sfarente tracce di significatu. Stu polysémique parolle chì piatta in elli stessi di più cà una valore.
parolla (parolla) | statu (cumentu) | azzioni (action) |
E pinsari | cridite | E pinsari |
vede | vede | à scuntrà, appuntamenti |
gustu | gustu | gustu |
quellu | hannu un ciauru, exude muscu, odore | scratch, Catane, aromatica |
circà | sonu | circà |
pisanu | pisanu | pisanu |
ricordu | ricordu | ricordu |
esse | esse (campanu) | esse ind'a lu significatu di "dormir temporaneamente in un certu statu" |
sentimu | sentu, abbughjatu | facia a tuccari |
jìssi | aide, aide | stallà, danu, equip, equip |
cumpariri | sonu | cumpariri |
Certi verbi, ùn hè usata in u Cuntinuu, si pò volte esse usatu in a forma di un longu tempu di mustrà emozioni forti, a espressai stima o di sdegnu:
I sugnu nnamurata sta cità! - I 'amuri sta cità!
Idda d'vòlenu chì libru. - Idda Paulina chì libru.
Verbu à esse è avè
Esse voti usatu in inglese in forma di u tempu meda in lu casu di quandu si hè necessaria à ritruvà nant'à u cumpurtamentu di una parsona o di un statu in ch'ellu resides à u mumentu.
Esse un verbu in Past Cuntinuu furmati da nustrale era, eranu prisente participiu è cù fini ingovym (esse).
|
|
|
|
Verbu avè à u Cuntinuu Present veni usatu solu in certi casi. In inglese, ci sò certe spressioni, set chì formanu un tuttu ammaniti.
Frasi | traduzzione | esempi |
à hannu un breakafast una culazioni, cena, merenda | I Mangiare culazioni, crastu, cena |
|
à hannu un bagnu, duscia | I piglià un bagnu, duscia |
|
In u so rolu di un verbu ausiliari in issu casu, hè a parolla "esse". Perchè ùn deve fà u colpu di usu hà un verbu in Cuntinuu. In stu casu, la forma dâ terza partitu hè furmata da la cumminazzioni di u verbu ausiliari è verbu simàntici hè finisci -ing (prisenti participiu).
Esempii di usu di u tippu mixte di verbi
Ogni materia teorichi hè assai più fàciule à amparà s'ellu a illustrate i regule di u specifichi li siquenti sunnu asempî. Verbi micca usati in lu Cuntinuu, v'hà da renda si rammintò à una cunniscenza di u principiu è a classa in subgroups significante. È parechji di i prublemi assuciata incù polysémique (vale à dì multi-valurizzatu) pò ièssiri mmiscatu cu Verbi memorizing.
parolla | u statu di sprissioni | prucessu di cursa, o azzione |
circà |
|
|
E pinsari |
|
|
cumpariri |
|
|
Unu di i più boni maneri à amparà novu matiriali nantu Grammatica - hè di cuncipiscia un pocu di esempi di un particulare argumenti e comincia a prividia li in u so discorsu, cù dialughi, oltri ca comu scriviri scrittu.
Similar articles
Trending Now