FurmazzioniLingue

Types, forma e li siquenti sunnu asempî collins

Verbi sò in più pruposte di la lingua russa. Stu tipu di missaghju circa u sughjettu di atti discursu. AN Tolstoy iddu pinzava ca a sceglie u verbu dritta - cusì dà à G.

Micca per nunda cum'è "verbu" i nostri antenati chiamò, à principiu, u listessu parolla hè interpretati in u Dal francese. Esempii di verbi, usu, analizà u cambià a stu articulu.

Verb comu na parti di l 'idiomi

Part of speech mintuvendu azzione è novum la dumanna "chiddu a fari?", "A faire?" - chistu è lu verbu. Nunda à qualche siparati di discursu, si hè truvatu da u significatu tutali grammaticali. L'azzioni verbu. Tuttavia, sta parte di u discursu hè differente tracce di significatu.

  1. Ogni travagliu intensu: tagliata, marcianise, Cardigan.
  2. u travagliu intellettuale, o pratica: cani, conversazione, pensu.
  3. Tramutà un oggettu in u spaziu: vulati, vuliri, à pusà.
  4. Cundizione di u sughjettu: a voglia, a mali, a dormiri.
  5. U statu di a natura: lu friddu, di glaciali, sera.

funziunalità murfulòggicu è sintassi

Comu di lu caratteri murfulòggicu - sunnu tutti i pussibili li formi di lu verbu. Esempii analizà a tecnica più tardi, ma per avà, sulu li liste. Svegliu, persona, tempu, numaru, reflexivity, genaru, e razze, è verbi.

Comu di lu rolu di sintassi eni spissu usatu comu nu verbu predicate, ch'ellu hè cù i so modi prédicatif sughjettu, o criazione grammaticali. Lu verbu a la sintenza pò appricari. Sta funzione si svorgi da un nome, o un nome.

infinitu

Ogni verbu hà u furmulariu nizziali, si chjama l 'infinitu. Dumande stati dumandatu u dopu: "Chì fà?", "A faire?". Esempii di jardinier Verbi: a nzignari, à piglià (ciò chì fà?), Learn, père (ciò chì fà?).

Sta forma verbu hè sempri quì, ùn definisce u tempu di a so faccia, è u numaru di - spiciarmenti l 'azzioni. Andemu parauni dui asempi: "Je suis travaglià nant'à una spicialità" - "A u travagliu na pirsuna ci vole à campà." In u primu esempiu, lu verbu ìnnica ca li azzioni pigghia postu in tempu reale, è executes lu parraturi ellu stessu (pronomi pirsunali "I" indica 1 person unità. H.). In la sigunda designates l 'azzioni, in principiu, senza indettendu u numeru e persone.

Trà scentifichi è linguisti ancora parrarini circa ciò chì hè esattamente -t (Ti) di l 'infinitu: un suffissu, o finisci. Avemu accordu in issu articulu cun calchissia chì hà positioned idda comu canadese flexion. Sè lu verbu cunfine in -ch (flussu, forru, abbruciari), hè chjaramente parte di a ràdica. Lascià in menti chi cambià una parolla pò accade alternation: forru-cuire; Lithuania-ciumara; zhech-d'abbruciari.

Infinitif pò agisce à tempu comu na predicate, è u rollu di u sughjettu: ". Leggi - assai sapiri" Eccu u primu verbu "leghje" - u sughjettu, u sicondu, a "sacciu" - i predicate. By lu modu, comu li casi bisognu di un affirmazioni di particulari punctuation mark - l 'acquavita.

Forma di u verbu

forma verbu hè dicisa da a quistione, di cui iddu è rispunsevuli. In la lingua Russian ci sò subjunctive (ciò chì fà: Chì fà? Chi fà?) È perfetta (ciò chì hè? Fà? I fattu?) Lettera di verbi. Esempii: cultura, cultura, cultura - subjunctive; dì sintia diri: - perfetta. Forma di u significatu verbu differente. Cusì, u subjunctive c'è na certa durata, u so repeatability. Per esempiu: Scrittura - libera. L'azzione hà una lunghezza durata. Paragunabbili sulu cu lu verbu significato forma parfetta: scrive - scrivere - scrìviri. Stu specifies chì l 'azzione hè cumpleta, hè un risultatu. Sti verbi definisce una sola azzione (maria).

umore form

Cambiendu verbi è inclinations. Ci sò solu trè: cunnizziunata (congiuntivu), indicativu è innuvazione.

Sè avemu parrari lu sfondu indicativu, è permette l predicate esse in la forma di lu tempu, e persone è numeru. Esempii di stu verbu umore: "Avemu fà stu marcianise," (avà) - "Avemu da fà sta marcianise" (futuru) - "Avemu pruduttu stu marcianise" (passatu futuru). O di persone, "I fatti sta marcianise" (1 person) - "You fattu stu marcianise" (2 pirsuna) - "Anne fattu stu marcianise" (3a parsona).

À fà azzione sottu à certi cundizioni quì Verbi congiuntivu. Sta forma si forma agghiuncennu di u tempu passanu di u particella "à" ( "B"), chì hè sempre scritti traballat. Vergogna predicates varianu da persona è numeru. Categoria ùn hè stata decisa. Esempii di verbi: "Avemu dicisu à hannu stu prublemu cù l'aiutu di u maestru" (plurali, 1 person ..) - "I avissi fattu stu marcianise cu l 'aiutu di u maestru" (U h, 1 person ..) - "Anna avissi a èssiri pruduciùtu duranti stu marcianise cù 'aiutu di u maestru "(u h, 3 na pirsuna ..) -" lu chiaru avissi fattu stu marcianise cu l' aiutu di u maestru "(plurali, 3a parsona ..).

Griddu spinci ogni azzione da un verbu innuvazione. À impidiscia l 'azzioni, hè usatu Verbi innuvazione. Esempii: "Nun gridari a mia!" (Ban) - "Fratelli d 'Italia e mani davanti à voi manciari!" (Motivation) - "Vulete scrive u lettera" (piacè). noi Chì tecnica l 'ultimu esempiu. Dà u so tonu pitizioni Delfinu, à u verbu innuvazione hè a 'aghjunghje a parolla "piacè" ( "per piacè", "sè vo mandate").

Si deve esse rammintai chì i verbi innuvazione finisci in un segnu vascia, unni si ferà è quelli chi finiscinu cu la a Xia, è -te. Sta regula hè una eccessione - lu verbu "lié" (bacia - ghjàcenu - ghjàcenu).

tempu Category

U principale forma di u verbu à u tempu - quelli chì quì u tempu di u maiò: u passatu (chiamatu), prisenti (d '), u futuru (chjamate).

tempu passanu significa chi a lu tempu di parlà u azzione hè stata cumpletata. Per esempiu: "I accattò stu padrona noms de annata". Tipicamenti, sti verbi sò furmati attraversu l 'suffissu aghjuntu à l' infinitu, un'idea: vulari - compru. Sti predicates varianu in numari è in unità. cumpresi - e guerre. furma Face ùn hè dicisa.

Present futuru hè sputicu solu per un aspettu subjunctive. A so forma, vi tocca à aghjunghje lu disinenzi persunale di verbi. Esempii: My - lavà - lavà - mo - wash.

A forma di l 'avvene Verbi postu pò hannu tutti dui tipi, perfettu è subjunctive. U ritornu in dui tipi: sèmplice è cumplessu. A prima caratteristica di verbi perfective: assassin, Glue, sawed, etc. U futuru Verbi forma imperfective cumplessi. Compare: I vi custruisce, vi codda, hà da esse tagliata. Cusì, sta forma hè furmatu da u verbu "esse" missi davanti sèmplice è infinitu.

I verbi postu presente è avvene hannu persona è numeru. Avemu pinghje li quì sottu.

Persona è numaru

Sè u verbu hè à a prima parsona, ci mostra chì l 'azzioni pruduci lu parraturi di sè stessu. Per esempiu: "I tempers ogni ghjornu, bagnata in acqua friddi e asciuvò la nivi."

U fattu chì u azzioni pigghia parraturi interlocutore, noi vi dicu, la secunna pirsuna di lu verbu. Per esempiu: "Sapete quantu vi esse dui e dui." Verbi in u listessu forma pò avè un sensu genericu di qualificà di azzione chì sò tìpica di ogni essiri umanu. Più à spessu si pò trova in Glissonius: "In un stranu rotok micca nakinesh fazzulettu." A distinguiri sti pruposte, hè sèmplice: iddi sunnu di sòlitu sughjettu assenza.

Verbi in la terza pirsuna si una azzioni chì sanu, o prudutte da u sughjettu di lusso. "Lermontov stata sulu tutta a so vita." - "L'uraganu fu accussì forti, ca l 'arburi seculu-vecchio subbitu cum'è nudeddi."

Per ogni persona in u singulari o plurali caratteristica di certi verbi finisci. Esempii: "I vulari" - "Avemu vulari" - "You vulari" - "You vulari" - "It (he, it) mosche" - "Iddi vulari".

Dei è disinenzi verbu pirsunali

Cuniugazzioni di lu verbu - forma, ca significa u so cambià per e persone è numeru. Hè vera ùn tutte e predicates, ma solu per quelli chì sò in lu sfondu indicativu, prisente, o tempu futuru. In totale, ci sò dui coniugazzioni. li più chjare à u tavulinu.

I verbi

Tutti i verbi, francu chi -it pluma 2 eccezzioni: frappare, a ripone

II dei (Chjuditura)

Verbi -it francu a frappare, a ripone (ch'elli scrivenu à i dei I), oltri a mettiri, chjappà, talìa, vede, dà, à sente, ghje dipennunu, a suffriri, a certej, twirl

asempi di verbi

U h.

Mn. h.

U h.

Mn. h.

1 person

y (fr)

-em

y (fr)

-im

Avemu accittari (I); Polish (II)

2da parsona

-esh

-ete

-ish

-ite

Bear, purtà (I); Talk, conversazione (II)

3a persona

-ex

Ym (-yut)

-it

-AT (s) à fora

Pigghia ours (I); Talk, conversazione (II)

verbi impersonal

Verbi persunale, li siquenti sunnu asempî di cui avemu intèndesi, sopra - micca solu in la lingua russa. Iddi sò cuntrariatu da quelli chì si rifiriscinu a l 'azzione senza un attore. Sò chjamati - impersonal. S'elli nun hannu a essiri, in una sintenza, ancu servinu cum'è un predicate. Sti verbi nun hannu un numeru di categorie. Chi è, si sò tantu tempu definitu, lu prisenti e lu futuru. Per esempiu: (. Tempu Present) "Colder" - "At a notte si firmò ancu di più" (Future), "lu venniri a notte friddu firmò ancu di più." (Past).

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.unansea.com. Theme powered by WordPress.