FurmazzioniScienza

U cuncettu mudernu di scenza è u so funzioni

In u mondu di scienza, lu tèrmini si rifirisci a na particulari forma d 'attivitati umani, a storia è fighjendu e scumesse di u sapè, intelligente e mutazione di a rialità scopu. U risultatu di attività di a ricerca sò i facts, arechja systematized in u prucessu di selezzione purposeful. Dinù, u cuncettu di scenza è attività à prupiziu significa una prisenza di tiurìi generalizing, SCUDISCIASSERO logically liste, liggi (dui basi è privati), oltri ca comu una varietà di i metudi di a ricerca. Summing up, la scienza, ponu esse chjamati à u listessu tempu u sistemu storica è eternu-evolving di a cunniscenza è ghjuvevule basatu nantu à elli.

Modern struttura di scenza hè un aggregate di assai nnustri - scherzu si, ma hè integratu. attivitati scentificu attaccaticcia iniziu di tuttu da u fastidiu, chì face u munnu e tuttu a vita in lu, è cumpiendu cù "" la curuna di creazione - man. In generali, tippi di l 'attività scentificu ponu esse spartuti chiddi chi studià i leghji di a natura, u sviluppu di tutte e so risorse è trasfurmazzioni di usu umanu - Scienze naturali è tecnicu, è quelli chì u valore latu suciali di a vita, u so vari finòmini e lege di u sviluppu - scienzi suciali. Recenti dimarchja Alia micca l'omu ellu stessu, hè un membru di a sucità, oltri impegnati in u studiu di u numaru di e discipline filusòficu, cumpresi i leghji astrattu di lu sviluppu di l 'umanu è a natura, una sucetà duve esiste una parsona, è a lege di u so pensamentu.

Science in u mondu mudernu significa l 'usu di a multiplicità di i metudi di a ricerca: sperimentu - di i scienzi naturali, statistiche - per u publicu. Esiste, ci sò i mezi di attività scentificu generale, comu analisi, deduction, la nnuzzioni, la sìntisi è differente avvicinamenti (sistimàticu o stochastic). Ogni scenza, comu tali, custituitu di dui livelli: a prima hè chjamatu u segna - hè u pesu accumulate durante tutta a esistenza di l cunniscenza Iva, chì sò u risultatu di assirvazzioni è u risultatu di sperienze. U secondu livellu - la quantità teorichi di dati impirica spressu in scentifichi poi trent'anni, leghji è principii. In più, u cuncettu di scienza hè chì vanu da u iputesi scentificu basatu supra lu beni e SCUDISCIASSERO chì tocca sempre à esse verificatu.

Scienza e ricerche so attività in oghje di u mondu hè assai impurtante perchè pena assai di e funzioni. Prima è nanzu à tuttu, hè impurtante in a vita publica - hè u principale funzione cugnitiva a causa chì ci hè una sperienze è usu attivu di a cunniscenza oltri a so mutazione in SCUDISCIASSERO e li tiurìi. In più, a funzione cugnitiva di scienza hè a discrìviri è urganizà i cunniscenzi pruduttu prima, chì permette à ognuna sperienza è passà lu nantu à altre generazione in una manera Cosi. Un altru funzione, ca cumprenni lu cuncettu di li scienzi, hè a èssiri la canuscenza scopu mondu umanu piena-cuncritu, direttamente relazione à a natura è a sucetà, cusì chì ci hè una furmazioni di tutta a parsona umana.

funzione pedagogica di l 'attività scentificu hè disignatu a èssiri l' infurmazione necessaria di lu prucessu pedagogica, in altre parolle senza lu saria impussibile a furmari furmazione comu tali, u so metudu, forma e tecniche. Ma circa lu menzu di lu XX seculu, lu cuncettu di scenza è rinfurzata da funzione pratica, attraversu cui li scienzi infini cessatu di esse a tiuria pura è divintò un particulare forza pruduttiva, introduttu in più spazii di vita - educazione, cura salute è ancu a vita.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.unansea.com. Theme powered by WordPress.