Educazione:L'urdinaria è i scoli

Storia di u scupertu, a ricerca è a situazione geografica di l'Amérique du Nord

U currente scoli hè uni pochi d'ora per studià u cuntinente di l'Amérique du Nord. A situazione geografica, a storia di u scupertu, u clima, a flora è a fauna sò studienti in detail. Per fà facilità a preparazione di i studienti, decisu di selezziunà u materiale chì avemu prisentatu in stu articulu.

Quassu annantu à a principali

Allora, femminista. Qual hè l'America di u Nord? Questu hè parte di a tarra chì hè lavata da 3 oceani quarchi vota. Tuttu u so territoriu hè in u hemisferiu nordu. Hè sta situazione geugrafica di u Nordu America chì influirza direttamenti u nomu di u cuntinenti.

L'oceani lavavanu u cuntinenti

Comu si cunnosce, l'influenza di i corsi d'acqua lavatu u cuntinenti hè abbastanza grande. Cusì, hè assai impurtante per sapè chì l'oceani affundanu à l'America di u Nord. Allora, à a costa est è Atlanticu. Hà separatu u continente descrizzione di Eurasia. À a costa est è duie grandi golfi.

Da u nordu, u cuntinente cunfini à l'Oceanu Àrticu. A scrittura di l'ultima hè ancu per un tema cum'è a geografia (grade 7). America di u Nordu, a pusizioni geografica di quale avemu da cunsiderà in dettu in l'articulu, in u nord estremu hè un grande numedu di isuli è ciumi. Groenlandia appartene à stu cuntinenti. U clima di l'isula hè assai severu. Hè situatu à u norustu di u cuntinenti, hè influinzatu da i currenti è e massi di l'aire di u Oceanu Àrticu. In l'isula ci sò solu duie zoni climatichi : l'Àrticu è l'àutazioni. Da a parti occidentali, l'America di u Nordu America hè lavatu da u Oceanu Pacificu. In u nordu uccidenti u cuntinente comparte u Strettu di Bering cun Eurasia .

Descrizzione di a situazione geografica di l'Amérique du Nord

U cuntinente in quistione si trova in l' emisferu Northern è occidintali. U cuntinenti oghje u territoriu da l'equatori nantu à l'Istmu di Panamà à l'Oceanu Àrtico in u Capu Murchison. L'ultime hè u puntu di l'estremu nordu. A distanza da quale u cuntinentiu stende da u sudu à u nordu hè più di 7 000 km. U puntu estremu miridiunali hè u capu di Mariyato.

A pusizione geugrafica di l'Amèrica Septentrionale hè carattarizata da una durata micca solu da l'equatori à u puntu più à u nordu, ma ancu da u punenti à u livante. Questa distanza hè più di quattru mila kilomitri. Punti extremi: Capu San Carlo (est) è Prìncipe di Gales (ouest).

U cuntinenti oghje u terzu postu in tarmini di l'area di a terra, piglià in contu di l'isuli. L'America di u Nordu America hè a siconda solu à dui cuntinenti - Eurasia è Africa.

Ritorna di u clima

Dopu à a grandi distanza da u nordu à u sud, quasi tutti i zoni climatichi sò prisenti in u cuntinente. Ci hè solu un equatoriale. U clima di u cuntinenti hè duvitatu, ancu in a parti di u nord, perchè a longa costa est uccidintali di u Nordamerica hè lavata da u currenti di u mare di u corrente di u Golfu. U flussu di l'aria calda da l'Atlanticu scende in u cuntinenti. Inoltre, un grande flussu di massi di l'airegiatu caldi hè furmatu da u latu di u Golfu di Messicu. Hè per quessa chì a pusizione geugrafica di l'America di u Norvegia influenza direttament in u clima lucale.

L'inguerni di e parti cintrali è miridiunali sò dilicati. In u nordu, a temperatura pò falla à 36 ° C. L'estiu hè ancu friddu, finu à +6 ° C. A maiò spessu, i tempurese sò osservati in Groenlande è in l'isuli di l'arcipelagu canadien. In u sudu di u cuntinenti, l'invernu hè aggradèvule. A temperature in sta stagione ùn mette sottu à 0 ° C. U summeri sò cale è umidi. Da u livante à u punente, u clima hè ancu cambiatu assai. Ci hè parechje boschi nantu à a costa est, mentri u punenti hè più abbastanza. A quantità di precipitazione in u livanti hè parechje volte più grande chì in u punente.

Flora è fauna

A pusizione geografica di l'Amérique du Nord è u so clima hà largamente determinate a flora è a fauna lucali. Hè nutate chì a parte principale di u cuntinenti sò situati in a zona moderata. In questu questu, a flora hè rapprisintata da un grande numaru di spezie condevuli è coniferi. In u nordu, ci hè una transizione di u boscu di caduviusu à u desertu arricu. I territorii di Groenlandia è l'archipelago di l'Arctic Canaricci sò sottumette di glaciation.

L'identità di u cuntinenti hè determinata da a so fauna ricca. Quì pudete truvà ghjenti cum'è animali chì vanu micca solu in u territoriu lucali, ma ancu in Eurasia. Inoltre chì parechji rapprisentanu chì vive in modu exclusivistanu in l'America di u Nord. U primu tipu indicava chì prima i territorii di Eurasia è l'America di u Nordu eranu unificati, questu, eranu parti di un mondu continente. U secondu dimostra chì a divisioni di i cuntinenti hà succorsu assai tempu, è a evoluzione hà sviluppatu in una direzione libera.

Vecinu cù Sudamerica

U più vicinu à u Nordu America hè u cuntinente di u Sudamerica. A Secunna tramite l'Istmu di Panamà. Prima di a custruzzione di u canali, i barche anu circunsulate l'America miridiunali à u perimetru per avè l'Oceanu Atlanticu à u Pacificu. Cù u cummissione di u cannelellu, stu prublema hè stata rimessa.

Hè nutate chì u scudu di scola ùn hè micca solu studii di a situazione geografica di l'Amérique d'America (Grad 7), ma ancu u Sud. In ssu curtu, sti dui continenti si separanu l'equatori. Naturmente, questa situazione di l'America Sudrica afecta u clima, flora è fauna.

Storia di u cuntinenti cuntinenti

A storia di u studiu di stu cuntinenti hè interessante. Pò esse divisu in parechje stages. I primi ricordi data di u XX à u XI seculu. In l'annu 981-983. I Nurmanni assemblà una spidizioni in questu studii sò stati cumminciati in Groenlandia, a Peninsula Labrador è e Isole Terranova. In ogni modu, sta informazione ùn era micca diventata da u Viejo Mundo.

I seguenti seguenti riguardu nantu à l'astu di l'America di u Nordu parevanu quattru seculi dopu. In u seculu XV-XVIII. I Francesi, i Spagnoli è i English anu interessatu in questu cuntinenti. A scuperta di u delta di u Mississippi fubbe in 1528 grazi à l'espurtazione spagnola. Un pocu tardi, in i 1940, un studiu hè statu fattu in l'internu di u cuntinenti. I raffigurati puderanu traslassimate l'Altipiche Colorado, i Grandi Pianuri è una piccula parte di i Muntagni Rucciosi. Dopu qualchissia tempu una altra scupetta scopra i Monti Appalachi Meridionale. Era ella chì hà scupertu i fiumi Alabama è Tennessee.

U stadiu sussegwenti in l'studiu di l'Amèrica Septentrionalu pò esse chjamatu l'era di u seculu XVIII-XIX. In i 30 anni di u seculu XVIII, i russi organizzaru assai spidizioni in order to survey the mainland from Alaska. I Francesi è i britannichi anu participatu ancu in u studiu di sta zona.

In i seculi XIX-XX, i britannichi cuntinuavanu à scopra u cuntinenti. A so cumpagnia principali era di truvà u passaghju nordu. Ma l'impidenza, chì era impastata à u studiu di a costa à l'Àrticu, in u 1845 era missing. Avemu cercatu per quattru anni. Restani sò stati trovi in l'isula di u Re Guglielmu. Quelli esprimi chì anu vistutu in a ricerca di Franklin è u so squadra hà fattu una grande accunsità per l'estudo di un cuntinenti cum'è America di u Nordu.

A località geugrafica è a storia di a ricerca di stu cuntinenti anu sempri atraienti scientisti di tutte e mondu.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.unansea.com. Theme powered by WordPress.