News and SocietyCultura

L'antropologia culturale: u sughjettu di ricerca è struttura

A questa disciplina scientifica ùn pò micca esse inescuvate qualificata, perchè u sughjettu di a so storia hè ambigua. Hè per quessa chì in l'interpretazione moderna, l'antropologia culturale hè cunsiderata in u sensu largu è in u strettu.


In un sensu largu, sta disciplina scientifica cuntene l'attività di vita di parechji pòpuli è razzi, secondu u tipu di cultura crescita di questi peopli. In questu sensu, ùn deve esse micca cunfonditu cù l'antropologia fisica, chì quandu com'è sugettu di a scienza usa propriate psicofisici principarmenti ghjinirali di e società. L'antropologia culturale, chì studia i diversi manifestazioni di a vita umana da u puntu di vista di a so mediazione da a so natura di a razza umana, difiere di l'antropologia filosofica.


In un sensu strettu, sta disciplina scientifica hè cumparendu à l'antropologia soziale, postu chì a ghjustificazione urdinaria di a ricerca hè appruntamenti uguali per elli. I stati studiammu, prima di tutti, diversi istituzioni suciali chì stanu prisenti in l'attività di vita di diverse pòpuli è e cumunioni sociale.


Comu a cunferma di sta tesi pò esse chì l'antropologia soziale è culturale anu apparenti metudiologicu simili. Usta metudi di ricerca chì, in più di elli, sò largamente usuti da altre ciencias sociais - etnografia, storica, sociologie, ethnopsicologia, statìstichi è altri.


A ricerca di l'antropologia culturale attuale cù a seguente cumpitenza:

- Descrizzione di costumi, tradizzioni, lingui, mudelli di pensamentu è cumportamentu di diverse pòpuli;

- studiu di e tendenzi in u sviluppu di l'interazione trà l'espazio culturale è di i pòpuli chì l'abbitanu;

- cunzidirazioni di questi ligati à l'estudo di i criteri d'identificazione di i pòpuli è di e cumunità in a diversità culturale contemporanea;

- studiu di a génesis di l'istituzioni culturali di i diversi paroli è a so paragina in a dimensione space-time;

- apprincipiu l'intelligenza di a cultura di i so populu o a cumunità è u so postu in a diversità culturale;

- studiu di a natura, metudi è manifestazioni di l'influenza di i fenomeni culturali di u populu in a furmazione di un persunale di u mondu individuali di a pupulazione;

- un studiu di a natura stessu di i fenomeni culturali è etnichi in tutti i so manifestazioni contradictori.

Cunsiderate chì in a tradizione scientificu occidintali, u terminu "antropologia culturale" hè tratatu ancu cun più stretchimentu, à u livellu di a dutturatu indipindenza, chì hè citenu sutta a definizione di "culturalismu", "scola storica" chì i so autori è sustinituri sò Fr. Boas, E. Sapir, A. Kreber, R. Benedittu, M. Herskovits. Questa docenza hè carattarizata da u descriptivu è a juxtaposition di i fenomeni culturali di e diverse pòpuli in a so integrità per u scopu di a comparsa. Metudiologicu, questu hè rimindevule per coglie l'infurmazione scientifica propria nantu à a vita di una nazione in particulare (a cumunità), a so classificazione, agrupastu intornu à qualchi funziunalità è identificanu e fatturi dominanti. In u risultatu di questu approccu scientificu, a cultura diventa, cum'è stata, una basa indiscutibile per assicurà a surviglianza per ogni persona o a sucità.

Cum'è un fenomenu scientificu, sta disciplina hè carattarizata da:

- una negativa chjesa di l'evoluzione in generale è u tipu di sviluppu culturale di i pòpuli in particulare;

- un relativismu culturale pronunzianu - u desideriu d'evaluà i fenomeni di a cultura, basatu nantu à i valori è i criterii di sta cultura stessu;

- special attention to the problem of human-cultural interaction, in u rolu di a sucità circundante hè micca accettata in tuttu;

- a reducibilità di tutti i fenomeni culturali à una certa integrità, chì facenu pussibile, senza difficultà particularità, per identificà u genotipu culturale di e persone è a cunparma cù l'altri.

Cusì, sta disciplina scientifica hè un sustrato cumplessu, induve a cumplicità hè determinata da a multiplicità d'avvicinamenti à sclusione u sughjettu di a ricerca, è da a varietà di metodulogichi usati per acquistà sapè. Ci hè chì l'antropologia culturale scopra una larga varietà di issues.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.unansea.com. Theme powered by WordPress.