FurmazzioniStoria

Huguenot - quale hè sta? Huguenots è prutistanti. Huguenots in France

In u mezu di u seculu XVI la munarchìa in France, andavanu à i tempi difficiuli. War italiana, ca tantu in scunfitta, cundottu à un rigalu crisi di lu putiri e econumìa. signori Francese chì contani in u altu pusizzioni è novu a terra è a parti di a guerra era assai livari e male da tali fallimentu. Tutti i so accusi lampò nantu à u rè è i so courtiers. Dopu à la guerra, li nobili fù quasi ruvinatu. Per quessa, a nubiltà, appena à u muvimentu di i Huguenots, iddu subitu messe à cuncretizà e aduprà contru à u guvernu cintrali à un sforzu à livellu u più cuncissioni per elli stessi. So chì sò i Huguenots in France? A risposta à sta quistione pò trova in l 'articulu.

Cattolici e prutistanti

Eurupei Western professed Index, ma à u principiu di u XVI u seculu era lu criscenti malcuntntu à mezu à i fideli à l 'occasioni di u cumpurtamentu di a chiesa, di u casu. Eranu cunvinciu ca lu papa e la sò curti solu pensu quantu à rinfurzà u so puteri è diventa ancu s'arricchiu. Mettendu u so avidità è avarice, thereby parrini crià un malu esempiu di parisians. Stu malustari purtatu à u fattu chì ci hè un novu muvimentu chjamatu l 'Riforma. U so scopu hè di canciari la pulitica di a ghjesgia cristiana. People chì raghjunghje stu muvimentu stati chjamati prutistanti, perchè ch'elli ùn accordu cu lu statu attuali di l 'affari.

A nascita di a nova tendenza

Huguenot - un Francese Prutistanti seculi XVI-XVII. I primi d 'iddi foru chiamati lutherans dopu à u monacu tedesco Martina Lyutera, chi biviant in la cità di Wittenberg. In 1517 si fici na lista ca cunzistìa di 95 punti, chì hè signalatu nant'à a porta di a so ghjesgia. Stu ducumentu ùn hè solu puntanu u individuu parrini, ma dinù hè un tipu di prutesta contru à a pulitica di male di u web Cresia Cattòlica Rumana.

Luther hè la riprova chi ugnunu hà dirittu à un studiu indipendente di e Scritture. Per quessa, si traduce a Bibbia da a latinu in inglese. Iddu fu lu primu, è dopu à u scrittu è si messe à publicà in altre lingue.

As pudia esse sicuru, l 'Cresia Cattòlica cundannati Luther. Assai di a nostra surpresa, ci fù suppurtatu micca solu ghjente urdinaria, ma dinù un pocu di lu prìncipi si in l 'Europa. Cusì, u francese, re Enricu VIII dicisi nu divorziu a so moglia è spusà Montecchi. Ma lu Papa, ùn hà dà lu pirmissu di fari tantu, tantu u capu di l 'Inghilterra à fini u raportu cù u Vatican, è tandu si dichjaratu la testa di la chiesa, in u so paese.

Dopu à u monacu tedesco accuminciò a cumpariri e àutri pirsuni forti, chì sparte u 'idei di l' Riforma. A causa di chistu, Protestantism hà parechji tinnenzi. Sè in Germania sti cridenti stati chjamati lutherans, u Huguenot Francese - un calvinista. U nomu di a fede ricevutu à John Calvin (1509-1564). Era un famosu theologian francesi, è i so scritti sò disponibile in gradu di spiegari tuttu l 'aspetti di l' a fede cristiana.

I ci vole dì chì, dopu stu siparazzioni lu fidili cattolici stati sottumessi à e turture è ancu attaccanu prutistanti, è altri, a turnu, si messe à attaccà u pùblicu di u papa. Ma ùn era sicuru di soffre custrincennu li nimici, si salvà u so animi da turmintatu eterna di lu nfernu.

Più di tempu, Protestantism accuminzau a si sparse in France. First Huguenot - n'omu riliggiusu, chì sparte u verdi di a nova religione. Si pudia esse un riprisentante di u plebeians o di l 'burghesi, oltri un nativu di a nubiltà è u nubiltà fiudali. In seguitu, u cuncettu sviluppata. In u 60s di u XVI u seculu. è in i 20 anni di u XVII seculu. Huguenot - sta ùn hè micca ghjustu un omu religiosa, ch'ellu hà appartinutu à u friscalette, gruppu riliggiusu e pulìticu calvinista prutistanti.

U gruppu in dui campi

L'iniziu di difesa di a Francia, hà cuntribuitu à l 'dibulezza di l' eredi di Enricu II. I so figlioli - François II, chì regnavanu solu unu annu (1559-1560), Carlu IX (1560-1574) è Enricu III (1574-1589), addiventa spissu un strumentu di Sveda chì wove autra a corte nubiltà fiudali.

Carlu IX cullate u tronu à l 'età di deci anni, e lu riggenti hè a so mamma - kultura Medichi, chi cuvirnaru assemi cu lu so rossi @. By lu sissanta, tutti i grandi signori feudali spartutu in dui gruppi riliggiusi e pulitica putenti. Unu di i nobili, hè u latu di Guise. Iddi professed Index. In u so latu ci hè dinù kultura Medichi - urìggini taliana. Un altru parti dâ nubbirtà appartinni a lu opposizioni è rapprisintatu u Huguenot partitu, unni fu guidatu da li Burbuna, Admiral Coligny e lu re di Navarra. Devu dì chì a lu tribunali ci era qualchi puliticanti chì ùn andemu à alcunu di i nobili. Pruvaru a cunciliari nemichi, chì hè chì u Huguenots è cattolici.

Principià guerri

March 1, 1562 in la cumuna di Vassy u duca di Guise, è i so partighjani armatu un trattu attaccò u populu riuniti per preghiera. Quessi sò i Huguenots, chi rinisceru a repel li cattolici perfidious. Dopu à un còmicu armatu aperta esercitu messe. Hè statu chjamatu guerri Huguenot (1562-1598 francese gg.). Iddi tombu Antuan De Bourbon e Fransua De Guise. Da ddu mumentu nant'à la guerra, ca era unni parteciparu li nimici implacable - i Huguenots è cattolici - hà evulùtisi in una seria di tragichi, vvergshih France in ravage.

tregua pruvisoriu

Un altru cunfrittu armatu finì in 1570. Era l 'esercitu religiosa è pulitica chì intrunò u friscalette, paese. A guerra di mette Saint-Germain a pace. Sicondu à issu, Huguenot Francese preparatu a libertà, è u cuntrollu religiosa più di un numeru di putenti castelli.

A tregua purtatu paese cuntintau è u so piacè pòpulu, ma Awesome causatu malustari à mezu à i nobili, cattolici, in particulare, a famiglia di Guise - n'urìggini famiglia Francese, avanzendu da u Corazza.

L'influenza di crescia a la corti

capu prutistanti fu lu Admiral De Coligny. Huguenot par cunvinzione, è fù inclusa in u Cunsigliu di Statu, agiscenu sottu Charles IX Valois. De Coligny, quale influenza a corte hè ternu, a forza di più sta pace-longu libaru, cunvinciu la re a arrangé un matrimoniu trà Margaritoy De Valois e Henry di Navarre.

Admiral Coligny hè un gran puliticanti e diplomat, vulennu crescita di u so paese. Vulia France addivintari putenti, ma la Spagna, Cattolica, cunzidirati lu tempu di la Riggina di lu mari, nun chì sta esse fattu. Admiral cunsigliatu u rè di purtà un aiutu militare, à i prutistanti Olandese, chì sò lotta per a so indipendenza. Iddu sapia chì s'ellu Charles IX avissi accordu ca la guerra cu Spain ùn pò esse scanzati. Ma Coligny ancu capitu chì si avissi unificà i Huguenots è cattolici, comu intaressi naziunali sò sopra à tuttu altri.

Kultura Medichi (1519-1589 francese gg.), Mamma di I ghjovani Re, era assai infelice chi la nfluenza di l'Huguenots a la corti di più è più aumenta. Idda ùn vulianu a guerra cù i cattolici Spanish. U Mother Queen 'ntisi chi tali azzione avissi pruvucari un Tinimuci naziunale. In casu di la guerra, lu Papa, e tutti l 'Europa Cattòlica saria up in a cummattari contra France.

I mutivi di u macellu

In u 1572, un altru tintativu di cunciliari li dui nobili statu fattu. Avemu cullà cù un pianu da cui l 'soru di Re Carlu lu IX - Santa Margherita di Valois - hè a maritari la Prutistanti Genriha Navarrskogo. Cusì, stu matrimoniu putìa finiscinu cu lu sangu in Francia, è a guerra di u Huguenots è li cattolici nant'à stu fineva.

U matrimoniu fu di tenerà u 18 d'aostu. Hè statu unni parteciparu tutti i Huguenots nòbbili. Maiò parti di li sò temporaneamente stalla in lu cori di a Paris, chi ogghj la casa di nobili Cattòlica. Prutistanti cunnisciuta sulu taliari rilucente in paragunà cun elli, è sta causa maiò dissatisfaction à mezu à i pupulazioni urbanu, ca, a causa di altu li tassi e li prezzi, cibo ùn sò capaci à campà è ancu. Wedding Rich era lu mutivu di dissatisfaction, cum'è un saccu di soldi, fù passatu u so urganizazione, pigliatu, di sicuru, da Purses è taxpayers tantu cchiù. Per quessa, a situazione in Paris falsi quariàtu nzinu a lu varvarùazzu so piccu.

'Assassiniu di Admiral De Coligny

A situazione à a cità hè postu, è ch'ella ùn hè lentu di dispone di a famiglia di Guise. Assemi Ekaterinoy Medichi, si organizzaru un tarrenu à Assassins De Coligny. Vinti-siconda in 'austu 1572, Admiral passò da a casa di Guise, era ferita in lu colpo bracciu powered dritta fora la finestra. tintativu assassiniu, stu tempu hà fiascatu. Ma li cattolici nun ntènninu à abbandunà u so piani. August 24, notte a ghjente di l 'omi armati in còllera rumpiu in la casa, unni iddu fu brutalmenti Huguenot Admiral Coligny. Hè un delittu è marcatu u principiu di l'evenimenti chì travirsata à traversu u paese. Cusì messe un sangu Huguenots, notte.

Massacre de San Bartulumeu

Chjusa a lu matrimoniu in Paris, sustinitura di Genriha Navarrskogo in la notte, da 23 di marzu a 24 di austu, 1572 vìnniru cruelly massacràni. Stu scumpientu barbarian di u Huguenots in France, si vantava a vita di circa 3 milla. Man.

E lu tuttu principia incù u fattu chì kultura Medichi hè capaci di u fracicume di i giovani, rè in un tarrenu organizatu contru ad ellu da prutistanti. Idda cci cunta chi hè nicissariu di lampà tutti i nobili, chì sò ingaghjati in issu. U rè di pettu à i m'hai di la matri. Di colpu seguita da un ordine di purtà lu in champagne piena cummattimentu di tutta la prigiò, comu puru l 'ura di i porte a cità.

Na vota ca divinni notu circa l 'assassiniu di Coligny, nantu à Paris sunau lu campanellu alarme. Firmeti di cattolici boxes lu principiu di l 'azzioni. All corse in u carrughju cù un fucile, e si misi a notte, di u Huguenots. Ghjente di i citadini in còllera rumpiu in la casa, è ammazzatu quellu chì vulia esse un Cattòlica. In sta notte , ùn solu prutistanti permessu. Dibitori tombu u so citation è chì vulia piglià rubio - guidatu so 'sintenza. Pècuri, cù u mumentu, messa fora di male li muggheri e amanti - by evitendu li omi. U mutivu di sta hè u Huguenots, St. Bartulumeu chì hè divintatu l 'ultimu a so vita. Tutti l 'India, chi era ammucciatu spechju in l' anima umana, di colpu, a crepapanza iscì, è passa u so velu di sangu cità.

Dapoi u scumpientu di Huguenots in Paris hè accadutu a notte davanti à u ghjornu di a San Bartulumeu, u ballò, falò in a storia sutta lu nomu di San Bartulumeu.

bacchanalia

Cù u vinevanu di matina, u assassiniu ùn hà cessatu. Kultura Medichi ùn avia spetta un tali di sviluppu. Idda avia previstu di lampà solu i capi Huguenot più attivu, ma tutte e andò di male. A cità si messe pogroms è rubari. Strasurdinariu citadini Decisive tombu decine di cintunari, è lu cchiù hè dipindenti à a so religione. Tutti l 'assassini, latri e malandrini vinni fora di e so tane, truvannusi impunità.

Autorità in a cità ùn era tantu orgia durau pi na tutta a settimana. U guardi in u purtàrila criminali arrubbatu tutti. U eccezzioni era solu suldati guardianu, chi arristò fidu à a lege è u rè, ma di ricriari òrdini in a so hè micca abbastanza.

Cunsequenze di San Bartulumeu

Penseri è spills piglià postu in u capitale, fruits na riazzioni a catena. Huguenots è prutistanti vìnniru curputi en masse, micca solu in Paris, ma tutta France - Bordeaux, Orleans, Lyon, Rouen è altre cità.

À stallà u duminiu di a ghjustizia è mette u paese in ordine, à l 'ordini di u rè Carlu IX di Francia, in tutti i pruvinci è cità avìa statu mandatu à u documentu. Si dissi ca l 'assassiniu di capi Prutistanti hè accadutu cù l' accunsentu è supponi hè aiutatu impediscenu qualchi giacubini anti-statu. In più, hè statu ufficiarmenti annunziatu chì a libertà religiosa ùn hè annullati.

Parechje Huguenots è prutistanti, scappatu da a viulenza, lassò lu tirritoriu di France, comu nu risultatu di u so pesu in la casa di campagna hè statu ha appuculita.

Essa sposata con Marguerite de Valois, Henry de Navarre puntu. Ma in ordine per salvà una vita, iddu fu furzatu a cunversione à Index. U so esempiu fù siguita di Henry e Conde.

Duranti li eccessi di almenu 5 mila. People foru ammazzati. Ma, secondu à i sturiani, sta fiura hè assai altu, à circa 30 mila. It S'avissi a nutari ca lu numaru esattu di vittimi hè tutt'ora.

A guerra di i trè Henry

Dopu à u scumpientu di l'Huguenots di a guerra, ùn firmavanu. Iddi baruffa incù ancu più forza, isciutu in u paese uccidentale è miridiunali siparatu da u nordu di a Francia. Ci hè statu creatu un novu Huguenots statu federale, feranu guvernatori da mezu à a nubiltà lucali. Iddi sò cosa più e ciu da stu "autunumia".

By la mità di-anni '70, in uppusizzioni a lu prutistanti in u nordu di Francia, u sindicatu hè statu almanaccatu, chiamatu lu League Cattòlica. U so capu diventa Genrih giz francese. Stu League avutu u cuntrollu di u guvernu, trova in Parigi, è spicificatu chì u prugettu di u rè Arricu III di cunchiùdiri na armistizzia cû l 'Huguenots.

In lu 80 a mità di l 'esercitu di dui partiti religiosa nisurabbirmenti versu worsened dinò. Si rumpiu un novu cunflittu trà l 'eredi a lu tronu, chiamatu la Guerra di li tri Henry (1585-1589), comu lu statu unni parteciparu li reghi Enricu III (Valois), Genrih Burbon (Navarra) e Genrih giz francese.

A causa di a so liti era l 'ùrtimu affirmazioni chì a so famiglia hà più dirittu à lu tronu di l' 'altri, postu chì ghjè u antenatu di Karl Veliky sè stessu. U fattu chì Enricu III ùn avia ritrovu un erede, è i membri di a Liga riclamatu ricunnoscini Lanka succissuri ufficiali a lu tronu da ellu. Tantu, chì in 1588, u rè si messe à tiranu inseme tutte e milizie fideli à la capitali. U so scopu hè l 'arrestu di Henry Guise è i so partighjani. Stu statu amparatu ligovtsy è urganizatu una insurrezzione in Parigi contru à u rè di sè stessu.

Arricu III appi a scappari di Chartres. Ci si anch'ella un pianu astuzia: breve Lanka chera aiutu di u scopu di riparazioni. capu League ghjunse à u rè di December 22, 1588, ma fù trapassò a morte da suldati. Upon amparera di stu Rusulaghju, la capitali ricusatu di stà à sente i Valois e addivintò na cità-ripublica. U so esempiu fù suvitatu da altri.

King avvisti chì u paese perde, è subitu dichjaratu Genriha Navarrskogo cum'è i so succissuri. Men u sustegnu mutuale è intrinu in un cuntrattu di dui rè cù u so truppe si n'andò à Paris. Ma Enricu III micca vultà à u capitale - u 1 tombu u August 1589 annata. Cù a so morte, a dinastia di Valois hà cessatu a raghjone. Iddu cullate a lu tronu lu re di Navarra, ca addivintau lu novu re di Francia - Enricu IV. Dapoi a so sorghja di lu putiri finì in a guerra, brutali trà cattolici e prutistanti.

Avà a quistione di chi l 'Huguenots in France sò facili à risponda, chì eranu genti di àutri faiths hè assai differente da Index. Prutistanti ricusa u cultu di relìqui, suciale, chiesa, cunnannati a issuance di indulgences. Sta strana di u papa è u so 'cleru ùn pò suppurtà, accussì chiamau lu Huguenots è eretichi accomplices di Satanassu. Messe una Corsa Scritta, chi ha una guerra di tali destruzzione è di sangu chi durau pi dicenni.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.unansea.com. Theme powered by WordPress.