FurmazzioniScienza

Esempii di scontri. tippi di u cunflittu

An intigrata di a sucità muderna sò u cunflittu suciale in tutte e so diversità. Esempii di cunfritti truviamu ignilocu, principianu cù picculi quarrels e finisci esercitu internaziunale. A numeru di unu di sti confrontations - fundamentalism Islamic - hè cunsidaratu u scala di unu di grandi difficultà di u mondu, chì cunfini cu la minaccia di III Guerra Munniali. Tuttavia, studii in u campu di u specifics di u cunflittu com'è un finominu sociu-psiculoghjche aghju amparatu chì hè abbastanza grossi è cumplessu, cuncettu di evaluate u so scopu locu destruzzione.

U cuncettu di u cunflittu

A più cumuna in a cunniscenza scientifica hè cunsideratu à esse dui avvicinamenti à a natura di u cunflittu (Antsupov SN). A prima definisce un cunflittu cum'è un scontru di partiti, opinioni o di forzi; seconda - cum'è cespugli upposta pusizzioni, scopi, interessi è avisi suggetti azioni. Cusì, in lu prima casu, cunzidiratu li siquenti sunnu asempî di cunfritti valori largu maiò in dui ànimu è inanimate nature. In u secondu casu, ci hè un cunflittu gruppu plurilatéral di genti. Cusì ogni cunflittu include certa azioni linea trà i sugetti (o di i gruppi di i sugetti) chì u sviluppu in viulenti.

Struttura è cum'ella di u cunflittu

U fundatore di u Paradigm cunflittu in umane generale cunzidiratu L. Coser. Unu di i vantaghji di a so tiuria hè a cuscenza chì ci sò esempi di cunfritti supra scala di valori funziunali pusitivu. In autri paroli, Coser iddu pinzava ca lu cunflittu ùn hè micca sempre un finominu destruzzione - ci sò casi induve hè di primura per i criazioni di ligami interna di un particulare sistemu, o per u mantinimentu di a cuesione suciale.

i participanti di dati forma cunflittu (abbirsari èranu parè latu), è a so azzione, un sughjettu cundizione / situazione di cunflittu (per esempiu - schiacciare in u trasportu pùbblicu), è u so risultatu. U sughjettu di u cunflittu hè di solitu attentamenti, liata à i bisogni di i partiti intarvena, è per u piacè di u quali hè una lotta. Fusioni si pò ricugghieru in trè grandi gruppi: fisicu, suciale (status-rollu) è spirituali. Dissatisfaction cù unu o di un altru impurtanti di l 'omu (s) vole pò esse vistu cum'è i causi di u cunflittu.

Esempii di cunfritti Ordine

How NV Grishina nota in la cuscenza cutidianu di cunfritti esempi prividia truvà una larga gamma di evenimenti - da cunfrittu armatu è esercitu trà certi gruppi suciali è fin'à discorda ficundanti. U Populu ùn conta, s'ellu hè un dibattiti in u Parlamentu, o di i lotta di primure persunale. In oghje naukoznanii pò truvà un numaru salti di differente Brutt, cu nuddu chjaru Cumulus trà i cuncetti di "tipi di" e "razze" di scontri. Esempii di tutti i gruppi spissu usatu comu i sinonimi. Intantu, in u nostru parè, hè megliu à ch'iddu distribbuisci trè aspetti menu à l 'Ordine di cunfritti:

  • tippi di cunfritti;
  • tippi di cunfritti;
  • forma di u cunflittu.

U primu aspettu hè a più larga da vulume. Ogni tipu pò cumprendi parechji tippi di cunfritti, chi, a sò vota, si ferà in una forma, o altru.

Types è cunflitti

U principale tippi di scontri sò sicuenti:

  • intrapersonal (intrapersonal);
  • Arts (Arts);
  • atteghjamenti;
  • u cunflittu trà u individuu è u gruppu.

Cusì, i sarsa in issu casu hè nantu i sugetti (membri) di u cunflittu. In turnu Arts, cunfritti intergruppu è scontri trà l 'individuu è u gruppu sunnu li siquenti sunnu asempî di cunfritti supra scala suciale. Lu primu cunflittu suciale, nsemi cu intrapersonal è zookonfliktom, annincatu comu un tipu siparati di sociòlugu tedesco Georg Simmel. In qualchi più recenti li cuncetti di cunflittu intrapersonal hè dinù incluse in lu cuncettu di l 'suciale, chì parò, hè un puntu debatable.

À mezu à i grandi nascenu di u cunflittu suciale hè accettatu à ch'iddu distribbuisci risorsi limitata, cuntrasti in valori l'omi è u cuntestu simàntici, cuntrasti a spirienza pratica è antra parti, l 'inevitevuli di certe funziunalità di l' animu umanu, è altri.

cunflittu intrapersonal

Hè a cunsicuenza subjectively campa misalignment di certi multilinguismo in la cuscenza di l'individuu (bilans, cumpurtamentu, interessi è accussì on. D.), in interazzione incù iddi in u prucessu di sviluppu (mitin LM Kuzmenkova ovu). In autri paroli, ma hè una cespugli motivational certu, formations, chì ùn pò esse cuntentu (avvistu) simultaneously. Per esempiu, una persona ùn pò amore u vostru travagliu, ma a paura à lascià a causa di l 'verbes di cullezzione disoccupato. Un zitellu pò esse tentatu à esse assenza da gruppi è à u listessu tempu a paura di esse punitu per ella, è cetara è cetara. D.

In turnu, stu tipu di cunflittu ponu esse i seguenti tippi (Antsupov SN, Shipilov AI):

  • mutivazioni ( "I vulete" è "vulete");
  • cunflittu di calculus self-stima ( "I po '" e "po");
  • rolu di-gioco ( "avi" è "deve");
  • cunflittu primure eletti ( "I vulete" e "I");
  • murali ( "I vulete" e "hannu");
  • adattazione ( "avi", "po").

Cusì, sta classìfica distingui tri principali struttura di cumpunenti di sumiglia, collide cu iddi: "Vogliu" (I vogghiu), "aghju" (si duvia esse) e "I am" (I). Sè noi parauni di stu cuncettu cu na certa struttura di sumiglia, sviluppatu da Sigmund Freud in psychoanalysis, pudemu fighjulatu i Eid cunflittu (vogghiu), Ego (I) è l 'superego (vole). Dinù in stu casu, hè dunqua à richiamari a anàlisi transactional Erika Huancavelíca è li dedicatu à trè pusizzioni di l 'individuu: zitellu (la), Corsi (I), Parent (hè nicissariu).

cunflittu Arts

Stu tippu si faci in u casu di li prubbremi e lotte trà cristiani. À mezu à u prughjettu si pò nutari ca si pigghia postu nantu à un "quì è avà" pò esse à tempu raghjone scopu è particulari, com'è bonu, comu un cuvernu, carattarizatu da altu emuzioni attivu. activité Arts ponu dinù esse divisu in tippi siparati di scontri.

Per esempiu, sicondu u specifics di u rapportu di ô trà i partiti, cunfritti Arts pò esse divisu in cunflitti "verticale", "horizontale" è "tiria". In u primu casu stamu trattannu incù un rapportu dipinnenti, per esempiu, u capu di - un 'impiigatu, un maestru - eleva. Lu secunnu casu si faci quandu i partiti à u cunflittu à una para uguali è ùn sò sughjettu à ognunu lucca - .. Co-travagliadori, Mariée, quà, ghjente in linia, etc. cunflitti tiria pò truvà trà nnimici chi sò in ô ndirettu - trà u capu serviziu è nantu-turnu parte trà una etc. domani è junior in. (quandu i participanti sò in pusizzioni livellu sfarente, ma salutà dipinnenti micca cumposti cu iddi).

cunfritti Arts pò prividia noi vede ogni vota un cespugli mangianu a na particulari struttura di pruduzzione di e razze cume la famigghia (cunflittu ficundanti, female-zitellu trà frateddi è sureddi), in casa, u cunflittu in lu mutore (un esempiu di u cunflittu urganizazione trà u so inseme in azioni by), è altri.

cunflittu atteghjamenti

Di u cunflittu atteghjamenti hè accettatu à u cespugli trà singuli espunenti di sfarenti gruppi suciali (grande, picculu, è nturpidàtu-size), oltri trà sti gruppi cum'è un inseme. In stu casu, puru pussibili a ch'iddu distribbuisci li stissi formi comu lu cunflittu in lu mutore, soi (quandu u cunflittu à scali diversi rapprisintanti di i dui, o altri gruppi (esempi Trà i travagliadori è amministrazione, s'aministratzioni e unione, studianti è prufessori, ecc.) - per esempiu in Museo case, a turnu, lu trasportu pùbbricu e accussì on. d.).

Tù dinù ponu selezziunà issi li siquenti sunnu asempî di cunfritti suciale à u livellu dimarchja-gruppu cum'è internaziunale, interculturali e riliggiusi. Ognunu di sti tipi di copre grossi pruduzzioni di la pupulazzioni è hè carattarizatu da un cunzidirèvuli lunghizza di lu tempu. In più, i spezii sceltu pò avè un caratteru Crossover. A categuria siparati sò cunflitti internaziunali (li siquenti sunnu asempî di cui avemu sempri à vede in u nutizia), cumpresi trà u individuu stati è i so coalitions.

U cunflittu trà u individuu è u gruppu

Stu tipu hè cumunimenti si faci in u casu induve una sola individuali in u gruppu ùn voli à agisce cum'è l 'autri participanti, dimustrendu cusì cumpurtamentu nonconformist. Sia si cummette qualchì attu di cui eni cunzidiratu à esse innaccittevuli chì inghjenna u cunflittu in u gruppu. Cum'è un esempiu, una cosita caratteristica pò agisce Roland Bykov "ripieni" (1983), duv'è u parsunaghju principali, Lena Bessoltseva hè in u cunflittu cù i classi. culpisce dinù esempiu di u cumpurtamentu in u gruppu Nonconformist provoking cunflittu hè tragicu destinu filòsufu talianu Giordano Bruno.

forma di u cunflittu

Sta catigurìa cunteni significa na certa cum'ella di azzione chì formanu u cunflittu. À mezu à i so modi di basi, unni la pussibilità di la pussibbilità di u cunflittu, sò l 'cchìstu (Samsonova N. V.): dibattiti (dibattiti) scusa, pezzu, ô boicottaggiu urganizzatu, corpu, sabbutaggiu, corpu, abusu (abusu), fila, techju, oddiu, encroachment , coercion, attaccu, a guerra (cunflitti pulitichi). Esempii èsitu e cuntruversia ponu dinù esse trova in i cumunità scientifica, chì prova di novu a pussibilità di u cunflittu constructive.

Di tutti i tippi di cunfritti, vi ponu guardà trè principali avvicinamenti teorichi:

  • mutivata;
  • situational;
  • cugnitiva.

accostu motivational

In termini di stu approcciu, la ostilità di una certa pirsuna, o gruppu hè sopra à tuttu una riflessione di u so prubbremi nterni. Per esempiu, cù Freud pusizioni autogruppovaya ostilità hè cundizione sbaddi per ogni azioni dimarchja-gruppu, avendu universale. A funzione principale di sta ostilità - un mezzu di u mantinimentu resistenti interna è a cuesione di u gruppu. A postu particulare in stu casu, occupata da lotti pulitichi. Esempii pò trova in lu la storia di la criazzioni di lu muvimentu fascista in Germania e l 'Italia (la' idea di supranenza injustice), oltri a la storia di la lutta contra "nemichi di u populu" in lu piriudu di repressions di Stalin. Freud assuciati u miccanisimu furmazzioni autogruppovoy ostilità à "stranera" à u cumplessu, regions, u stintu di Fra è identificazione emutivu cù u capu di u gruppu -. A "babbu", etc. Da u puntu di vista di murali ùn pò esse cunsideratu cum'è pigghiavanu comu un cunflittu constructive. Esempii tirruri injustice è di massa, parò, capisce chjaramente a pussibilità di urlu i membri di un gruppu in esercitu cù l 'altru.

U aggressiveness di u cuncettu teorichi di u pissicoluggu American Leonard Berkowitz comu unu di l 'elementi chiavi di cunfritti atteghjamenti in favore parente fractionization. Chì hè unu di i gruppi evaluate u so postu in a sucetà comu un postu di più disadvantaged in paraguni cu àutri gruppi. In stu fractionization hè parenti, comu lu postu disadvantaged in rialità ùn pò èssiri pricisa.

accostu situational

Sta dimarchja hè fighjendu u fattori esternu, u penseru, pruvucannu la pussibbilità è cum'ella di u cunflittu. Cusì, in la pissicoluggu Turkish studia l'Muzaffer Dacia aghju trovu chì a ostilità di unu gruppu contru à un altru hè assai ridutta se, 'nveci di' ambienti agunìsticu sò disposti incù cundizioni di cuuperazione (u bisognu di usu attività giuntu a quali u risultatu dipende di u so sforzi cumuni di tutti i participanti). Cusì, u Dacia trova chì i fattori di a situazione, in u quali l 'i gruppi intiraggieunu, sò dicisivu a serenità a natura cuuperativa o agunìsticu di azioni atteghjamenti.

accostu cugnitiva

In stu casu, la sarsa hè u rolu duminanti di sistemi cugnitiva (mintali) intarvena in u cunflittu à iddi. Cusì, in una situazione di cunflittu atteghjamenti ostilità di unu gruppu contru à un altru ùn hè periculu causatu da un cunflittu scopu di ntiressi (chì hè pratindia à una tiuria di modu realistu di scontri in u quadru di a dimarchja situational). Pràtica, ùn la natura cuuperativa / cumpetitiva nata di la situazioni diventa un fattore dicisivu a l 'intergruppu è onore Arts è maiò durante u so bastimentu gruppu. By elli, i scopi siant a risolviri cunflitti trà abbirsari èranu - si dipende la criazzioni di cumpurtamentu suciale chì unificà u gruppu, è cuntribuisce à a superari pi lu so 'uppusizzioni.

Tedzhfel Turner è sviluppatu u tiurìa di l 'identità suciale, cù u cunflittu trà i gruppi ùn sò un numeru nicissariu di inghjustizie suciale (un accostu motivational). Cunfruntatu cù sta inghjustizia, pirsuni hannu l 'uccasioni di sceglie unu o àutri modi pi supirari lu.

cultura Conflictological di sumiglia

Priscinniri di s'ellu ci sò cunflitti internaziunali, li siquenti sunnu asempî di cui sò più chjaramente manifestanti destruzzione lati cumpurtamentu u cunflittu; o s'ellu ci sò capisciu minurenni liti trà i culleghi sò assai impurtanti pari ca lu modu megghiu fora. A capacità di i lati si à truvà una cumprumissioni in una situazione cunflittu difficiule, à slanciu di lu so cumpurtamentu destruzzione, vede i pussibili verbes di più cuuperazione incù sti abbirsari èranu - tutti issi elementi sò i chiavi à una pussibuli risultatu favurevuli. À u listessu tempu, ùn cambia quantu mpurtanti fu lu tutali di pulitica publica, sistemu ecunomica, culturale è legale in a sucetà, l 'urìggini di sta tendenza sò qualchi ghjenti specifichi. Cum'è u fiume, principia da picculu acqua.

Hè circa conflictological identità culturale. Currispundenza cuncettu include i capacità è a brama di u singulu individuu à a endurance e decisioni di cunfritti suciale (Samsonova N. V.). In issu casu, hè dunqua à rammentu u cuncettu di "cunfrittu constructive". Esempii di cunflitti cuntimpuranei (cunsidirari a so natura, appuntutu e diffusu) prisièntanu piuttostu, u sustegnu di ogni azioni cunflittu constructive. In stu fattu, lu cuncettu di conflictological identità culturale deve esse cunsideratu micca solu è micca tantu cum'è unu di i cundizioni di decisioni température di liti in sucietà, ma dinù cum'è un impurtanti fatturi di socialisation di ogni individuu mudernu.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.unansea.com. Theme powered by WordPress.