FurmazzioniLingue

Cumu vi lu esse currettu: occasione, o offisa?

How to scrive male: occasione, o offisa? A risposta à sta dumanda vi pò amparà da l 'articuli presentati.

infurmazione generale

Occasione, o offisa? About l ortografia di a parolla pensa à qualchissia chì ùn cunnosce li règuli elementari di la lingua russa. Dopu à tuttu, u sughjettu di u verbu verbi sò sempre in lu 5-6 di marzu scelta di a scola sicundariu. S'è tù sì à mezu à quelli chì persone chì sò scurdatu di circa la ortografia furnite da parti di lu discursu, po issu articulu hà da aiutà vi assai assai.

cuniugazzioni di verbi

À capisce cumu a scriviri la parola "offisa", si deve esse richiamò chì quasi tutti i verbi sò di dui coniugazzioni, chì, in fatti, sò chjamati: prima e seconda.

Ciascuna di l 'hà u so propriu tipu, u sapè fà di cui vi permette di scrive cose fine unstressed cù i littri "I" e "E". Andemu cunsidarà in più tecnica.

prima cuniugazzioni

Definisce una particulare Tabella pò esse u nessu forma di lu verbu, chì, cù a quistione cum'è "chì fà?" O "Cosa mi putissi fari?". In stu casu, si lu parolla hè in l 'infinitu cunfine in -yt, -at, -et, è -ot -ut, po issu hè u prima cuniugazzioni. Tuttavia, stu standard solu à quelli chì Verbi quale disinenzi sunnu unstressed.

Si deve esse rimarcatu chì e parolle di u prima cuniugazzioni Chjuditura pò esse: -em, -esh, cirrus, -ete, -ex, -th, -yut, Ym. Quì hè un esempiu: leghje - leghje, scrive - scriviri, a ballari - dance, danse - ballu e accussì on.

So come deve scrive: occasione, o offisa? Comu regula discritta, a parolla deve esse scrittu "occasione." Hè vera, ma ùn si scrivenu à u prima cuniugazzioni. Cosa hè a ragiuni? Dopu à tuttu, in u furmulariu iniziale di a parolla "certej" estremità in -et. U fattu ca apparteni a categuria di eccezzioni, chi noi numaru di sottu.

secunna cuniugazzioni

À amparà a scriviri "offisa" pò trova in i reguli di scrittura à a seconda verbi. It S'avissi a nutari chi si trattò quelli verbi chi hannu l 'cchìstu fine (in la forma infinitu): -it. Tuttavia, e parolle cum'è "petra" è "rarevanu" sò incluse in lu categuria di eccezzioni. Iddi si scrivenu à u prima cuniugazzioni. Pràtica, l 'parole dati sò abbuccatu siguenti: enormi, chjassu, rarevanu, etc. steleshsya.

Cusì, u verbu di a seconda verbi in persone differente ponu avè tali disinenzi cum'è -im, -ish, -ite, -um, -AT, -yat. Quì sò qualchi esempi: parrari - dì, à saccone - ans, à marchjà - caminu, fumu - fumé, custruiscia - noi di custruì e accussì via.

Eccezzioni a la règula

Comu si sarà a dritta: a mali, o rancuri? U fattu chì u rapprisintatu u verbu hè à u listinu di l'ondeci parolle-eccezzioni. Pràtica, si rifirisci a la secunna cuniugazzioni, nunustanti lu fattu ca a l '-et fine. Altronde ellu, u listinu include i seguenti palori: vede, sente, odiu, vede, chjappà, à purtà, à suppurtà, a dà, fà, addipenni assai. Cosa hè a particularità di ste parolle? À sta quistione di noi risponda avà.

Règula di i lingua russa di verbi verbu

In lingua russa pò scuntrà u verbu "offisa" (in forma basi) oltri lu verbu "fattu" (i.e., in u 3a persona Numbers singulari.). Perchè micca u listessu parolle apparisce in forma differente, cusì sfarente? A risposta à sta dumanda vi servinu cum'è un semplice regula. Nunustanti lu fattu ca la palora "offisa" hà u -et finisci, si lija a micca a prima cuniugazzioni, è à u secondu (nzèmmula cu àutri verbi chì èranu alincati prima). In stu riguardu, duranti la pirsuna 2nd e 3a singulari. numaru oltri à u 1ma è 2da parsona plurale deve addritta Verbi Chjuditura secunna cuniugazzioni.

À ricordu mai spentu stu duminiu, a calàri a parolla di inseme:

1. U solu numaru:

  • I mali;
  • tu mali;
  • lu mali.

2. Plural:

  • avemu certej;
  • certej;
  • si mali.

Comu si pò vede, issu, foras, chì hè in a forma infinitu cunfine in -et, in particulare quelli di un termination di a seconda verbi. Chì hè per quessa a risposta à a dumanda di manera à scrive currettamente: occasione, o favurizatu, vi servinu cum'è u prima sottu. In altre forme di u parolla hè a siguenti: occasione, offisa, offisa, offisa. Quessi sò i reguli di coniugazzioni di verbs in lingua russa. Ci duvia ricordu, o scriviri falà à un tavulinu è indipindenti, è usatu comu un hitoriques s'ellu avia bisognu.

Lucca parolla-foras

règula discritta hè micca solu à u verbu "mali", ma dinù in altre 10 parolle, chì sò parti di l 'eccezzioni. In ordine di sapere elli, a calàri in una manera simile:

  • à sente, à sente - sente - sente - sente - sente - à sente;
  • vede, I vede - vede - vede - vede - vede - vede;
  • tèniri: Funiculì - hold - hold - hold - hold - tèniri;
  • noia: I noia - noia - odiu - noia - odiu - noia;
  • suppurtà soffre - soffre - tù soffri - soffre - soffre - soffre;
  • mali: mali - certej - duluri - certej - duluri - certej;
  • Watch: tot - taliari - ochju - taliari - taliari - taliari;
  • dipennunu: si dipende - si dipende - dipende - dipende - si dipende - si dipende;
  • rispiru: dà - parlau - parlau - parlau - parlau - parlau.

Avà sapete quantu à scrive e parolle-eccezzioni à traversu a so facci. Stu infurmazione m'aiuti voi à fà bè ogni testu, o scriviri na littra, e micca a pinzaricci ciò chì vo vulete per mette una lettera in i verbi chi finiscinu cu unstressed.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.unansea.com. Theme powered by WordPress.