FurmazzioniEducazione è culleghji

Cosa hè un "sustennu abbisogna a prova"

Tradiziunale, ma si pensa chì la funnaturi di la scenza di la geomitria sunnu li Greci, chi pigliati da u Egizziani u capacità di misurari lu vulumi di corpi differente è a terra. L'antichi Egizziani, pusannu li liggi generale più di tempu, ficiru li primi travagghi dimostrativu. Si vede tuttu u manghjà di girandulata romanu da un picculu numeru di pruposte nedokazyvaemyh o axioms. Allura, siddu un Canzone - un manifestu chì ùn micca bisognu di a prova chì stu "sustennu abbisogna a prova"? Davanti à voi capisce issa, vi tuccherà à capì ciò chì hè a parolla "prova".

intarpritazioni di u concettu

Prova (justificazzioni) rapprisenta una verità ghjusta di un prucedimentu di pattighjà un accunsentu specifichi da altre rivindicazione chì sò digià pruvati nanzu. Cusì, quandu vi tuccherà à determinà u pattu A hè sceltu com'è ghjudicamenti B, C è D, di li quali A seguita cum'è un numeru romanu.

Testimunianze chì sò usate in science, sò cumposti di diffirenti tipi di cuegghiè riguardanti autra cusì chì u essais hè una prima per a nascita di un altru, è cetara è cetara.

A prova hè in la scienza

U sviluppu di ogni scenza ditarminatu da u gradu di dumanda truvava tistimunianzi da chì a fattu dâ la virità è munzignarii qualchi altri assirzioni. Chì provi aiutatu a guariri di misconceptions, apertura, u spaziu creatività scientificu. A forma cun elli lu cunnissioni tra li vari rivindicazione certa scienza parmetti à definisce a so struttura di u penseru logicu.

In i tempi muderni pruvà anchiamènti usatu in a logica è di matematica, si sò analisi quandu ci hè u bisognu di a identificà inferences struttura.

matematica

Per tanti, Cunteni sta scienza, cum'è a matematica, a quistioni Nasci chì un tali affirmazioni, esigenti prova. Du Munnu ( "Arta" tistimunianza di sta) - sta performance.

Hè un manifestu matimatica, quale accusi hà digià statu stallatu da i tistimunianzi. In iddu stissu, lu cuncettu di "performance" ha evulùtisi nsemi a lu cuncettu di "prova matimatica". Da u puntu di vista di u mètudu axiomatic, i JO di ogni tiuria hè quelli affirmazioni chì càmpanu solu manera logica fora di certi affirmazioni esiste fissu, chiamatu axioms. E dipoi lu Canzone hè vera, ci tocca à esse veru, è i JO.

affirmazioni Next abbisogna a prova (arbre), chì hè pussutu ntrizzati cù u cuncettu di un "numeru romanu". So, più di tempu, u prucessu di raghjunamentu romanu svolsya risurrezzione di funzioni o dichiarazzioni matimatica chi sò arregistratu à una certa lingua discutiri e règule scrittura micca à u cuntenutu di a pruposta è a so forma. Cusì, in la tiurìa si serve cum'è prova di l 'ordine di funzioni, ognunu di li quali hè axiomatic.

A matematica, un manifestu performance o sbucina in evidenza hè l 'ultimu fòrmula in u prucessu di addimustrannu una tiuria. Stu significatu statu furmatu com'è un risultatu di usu diversi mètudi e matematiche. Hè statu trovu dinù chì i tiurii axiomatic, chì sò parti di l 'differente rami di matematica, sò puru ncumpreta. Cusì, ùn ci sò incarichesi cridenza o falsity di cuali hè impussibile a grapiri 'na strata romanu basatu nantu axioms. Tali tiuria insoluble francese ùn sò un mètudu pi risolviri.

Cusì, a speranza hè una pezza in matematica Si chjama un arbre.

filusufia

Philosophy hè a scienza chi studia l 'sistemu di a cunniscenza di u tipu è principi di a rialità è a cunniscenza. Cusì, da issu puntu di ciò chì a speranza hè a prova? Risponde: "Avatar", dice sta tesa.

Si in issu casu, hè una pusizioni filusòficu o tiulòggicu, un manifestu chì deve esse dimustratu. In i tempi antichi, a parolla hè guadagnatu significatu particulari, dapoi tandu, i prugetti di "antitesi", chì hè in un manifestu cuncòrdanu o inference. Allora Kant tracciau attente à i fatti chì si hè pussibili a espressai affirmazioni contradictory cù u listessu plausibility. Per esempiu, ci hè pussibili à capisce chì u mondu hè infinita, è di ripliglià pi casu, si hè fatta di atomi indivisible, in lu ci hè a libertà. Vergogna affirmazioni filòsufu nutari comu un gruppu di tesa è antitesi. Stu manifestu contradictory abbisogna a prova, e cuntradizioni insoluble francese, a causa di lu fattu ca la menti va cavallieri i capacità cugnitiva di l 'omu.

In u filosofia di u listessu oggettu di pinzeru hè stata attribuita à a pruprietà, chì à u listessu tempu nigatu. Cusì, esisti sti cumpunenti in unitati, bisogna avè trè elementi: cundizioni causatu (prova) e li cuncetti.

Basatu nantu à tutti i stu mètudu dialettica Gegel deriva, basatu nant'à lu passaggiu da una tesa da Provi di sìntisi. Ci hè divintatu un strumentu di a custruzzione di mitafisica.

lòggica

In la logica di u manifestu abbisogna a prova, chjamata dinù a comu la tesi. In stu casu, si pesa cum'è un tribunale precisamente chì ammuttari l 'avversi, ch'ellu ci vole ghjusti in u prucessu di a prova. A tesi hè l 'elementu principale di l'argumentu.

règuli

Attraversu lu prucessu di tesa argumintazzioni deve tene u listessu. Sè sta cundizione hè viulati, sta porta a lu fattu ca la frasi, ùn pruvà à esse cunfutati. Quì u travagliu fine, "Quale hè assai di a prova chì ùn capisce nunda!"

Nota quarchi àutru ca cunzidirau sta dumanna, lu sustennu abbisogna a prova ùn deve esse multi-stimati. Sta regula impedisce una pusizioni @JulianAssenza quandu hè addimustrannu. Per esempiu, assai spissu la persona dice tantu, comu si ogni prova, ma chì ferma craru, cum'è u so argumentu indefinitely. L'ambiguità di u manifestu cunduce a liti fruitless, postu chì ognunu di i partiti hannu diffirenti percezioni di a situazioni chì schiarisci.

U manifestu ùn micca bisognu di a prova

More Aristòtili, cunziddirannu la quistioni di una scusa discutiri, affacciari la tiurìa di aristutèlici. Aristutèlici cumposti di tali affirmazioni, chì cuntenenu a parolla "forsi" o "ci" invece di "hè". Vergogna prucessi verbali sò logically micca ghjustificata, parchì a so cundizioni ùn sò statu dimustratu. Stu stenni la quistioni di lu puntu di partenza di u sviluppu di a scienza. Sicondu a Aristòtili, ogni scenza ci vole principià cù prucessi verbali chi ùn vale a prova. Chjamò li axioms.

Canzone

U manifestu ùn micca bisognu di prova - hè una Canzone. U Populu ùn hè micca nicissariu di pruvà à pratica, hè necessaria chè a spiegari chi era chiaru. Parlà di axioms, Aristòtili cunzidiratu geomitria quali pigghia la forma di systematization. Matematica hè a prima di scienza, chì usatu affirmazioni chì ùn hanu bisognu da veru. Poi ci hè astronumìa, comu pi scurparisi u rimusciu di u pianeti hè necessaria a tirai a calculi matimàtichi. Comu si pò vede, scienza, avianu digià val su comu girarchia.

Types of Sciences di Aristòtili

Aristòtili u ughjettiva affacciari trè tippi di scienze. scienza teorichi derà a cunniscenza in u scopu in ch'elli sò opinioni opposta. Math quì hè l 'esempiu lu primu. Si cumprendi ancu l 'fisica e mitafisica.

Sciences pratica hè stata fatta à amparà à cuntrullà cumpurtamentu umanu in a sucetà. Stu pussutu Mappa satellitare, per esempiu, ètica.

scienzi tecnica hè solu in i criazioni di i criazioni di prupitati di gestione di u so usu in a vita, o di tastà a so biddizza artìstica.

lòggica li ùn scrivenu a unu gruppu di scienze. Si pesa cum'è un mètudu generali a upirari e cose, chì hè ubligatorie di ognunu di i scienzi. A logica hè prisintata com'è un strumentu chi vi fà a ricerca scientifica, perchè si dà i criterii di distinguiri è testimunianze.

drupal

Analyst studia l 'forma di tistimunianzi. It decomposes riflissioni logica in cumpunenti sèmplice, è da a li sò digià muvimenti di u cumplessu forma di riflissioni. Cusì, a tistimunianza di a struttura ùn bisognu imbusche.

Cusì, a logica è drupal à studià s'ellu un tali scusa, chì ùn micca bisognu di a prova. Chì hè, per sti industri hè caratterizata da axioms curtzu. Also, ch'elli occupanu à spiegà u fattu ca 'na tali affirmazioni, esigenti prova. Answers a sti dumanni sunu in ogni ramu di scienza, postu chì ùn lu studiu scintìficu ùn hè micca senza logica e ntilliggenza.

Rapportu à a rialità

Avè riflittutu a quistione di ciò chì tali un manifestu, chì hè testimunianze, divinni semplice: a natura di i tistimunianzi hè chì l 'affirmazioni, chì hè in sdignu lija a lu statu attuale di e cose, o cu àutri facts, l' a sputichezza di u quali hè statu dimustratu nanzu. Per esempiu, in certi casi, a verità, di a incarichesi pò karanie da i mezi di spirimentu (fisica, biologia, chimica), u risultatu di u quali hè vede è chì ùn anu i ghjudicamenti indettu, o micca. In autri paroli, i risultati di ricerca hà da esse una prova di la verità di dichiarazzioni, o di u so nigazziunismu.

È in altri casi, quandu hè impussibile à fà u sperimentu, populu ricursu a altre rivindicazione valevule chì danu a virità di i so dichiarazzioni. Tali provi oghje usatu in science, induve l 'uggetti sò fora di i limiti di a pussibilità umanu à fighjulà li. Hè soprattuttu veru in matematica, induve ghjudicamenti ùn pò esse pruvatu spirimintarmenti. Per quessa, a speranza hè una pezza di "Avatar" si riferisce à l 'arbre, u solu modu di grapiri la verità, di u quali hè una prova di deduzzione basatu nantu vera affirmazioni esiste pruvati.

risultati

A parolla chì ci hè testimunianze deve esse finanzatu da argumenti. Comu si pò fà ghjudicamenti chì sò state digià pruvati, per esempiu, axioms, liggi, definizione, chì cuntenenu affirmazioni di fatti. L'argumenti usatu in addimustrannu sò fubbi in chiudi industria è rapprisintari na forma di tistimunianzi. Si formanu vari tippi di inference, chì sò cunnessi in serie.

Nantu un esempiu, guardà u manifestu abbisogna a prova "metallu acquistatu durante u sperimentu - Ùn in sodium". À ghjustificà sta frasi, i seguenti argumenti:

1. metalli All plantain à acqua, temperature stanza fù décortiquer.

2. sodium hè un metallu plantain. Tandu, lu decomposes 'acqua.

3. L'di metallu furmata duranti l 'acqua spirimentu ùn hè décortiquer. Per quessa, u metallu resultant - ùn in sodium.

Comu si pò vede, tutte e l 'argumenti usato sò veri, prova chì ghjughjenu cum'è un risultatu di surviglianza, ricapitulerà spirienza passatu, dicennu syllogistic. testimunianze prucessu quì hè basatu nantu à dui raghjunamentu, unu quista hè una prima in issu casu di l 'àutri.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.unansea.com. Theme powered by WordPress.