Educazione:Scienza

Chì succète si l'intelligenza extraterrènia visita in u nostru pianeta?

Direzzione da Ridley Scott hà accustatu spettori à un cinematicu mischju di horrors è di a scienza. In a so intervista recente, u maestru ammettiu chì era temutu di a prutetta di una invasione stranera di a Terra. U cinematograficu hè sicuru chì in un locu in pianeti distanti ci sò parechji centesimi di spezii straneri disposte à esplicà averemu u più prestu. Perchè l'abitanti di a Terra si preparanu per u poutu, si i straneri si vulemu fà una visita per noi? Chì hè u periculu di u cuntattu cù e civilizazioni extraterrestri?

Intervista à a vigilia di sta foto

Fate micca impassi in u panicu, perchè l'opinione di Ridley Scott hè subjectivativu. U direttore hà datu una entrevista detallata à l'agenzia "France Press" in a vigilia di u so premiere regulare "Alien: l'Alianza". A premiere screening of the film hà fattu u postu u 19 di maiu in l'USA. Ridley Scott, chì ferma crede in l'esistenza di civilizazioni extraterrestri, avvistavanu à i ghjurnalisti chì i viaghjatori di stragneri anu capunanzu più potente. E se maneghjanu acquistà à u nostru pianu, s'assumiglia à un ghjocu "in una porta".

Terrenzi ùn anu micca una sola chance per contru à i invaders

Hè assai probabbili, l'intelligenza extraterrestra hà cunsigliatu quellu altri cieli altri, chì ùn saranu micca sughjetti à i terreni per parechji cint'anni. Sta visita ùn hè micca amici. Oghje stranieri seranu determinate per esplicarli cum'è una nova colonia. E ùn serà micca cum'è i lochi di assai filmi sci-fi, induve i terrurale mantene u ritornu di i tempi è dimustranu e meraviglie di l'intelligettu. Ùn pudemu micca favurisce i invasori, è per sopravivenza, avemu una chance: rinunzà: "Se sì stupidu à prupietà à stranguli, seranu sbulicati da a Terra in 3 siconde".

Chì ci dici a scienza?

Avemu l'urdinava à l'opinione subjectiva. Chì ci dici cose A teoria chì l'intelligenza extraterrestra pò fighjonà in l'apprufunditu in u sviluppu scientifica è tecnologica hè questu di novu. Ancu se a so tecnulugia ghjè avanti per noi di parechji centu anni, ùn seremu micca pussutu stallendu per noi. Questa battaglia serà simili à quella cundutta da i Aztecs contra i cunquistadori, induve l'armamentu più efficace di l'ultimi tocca à un rolu decisivu.

Avà nantu à u pianu ùn sò micca pistoli è cavalleria, ma tecnulugia novi più putenti. Per scuperta a Terra, l'intelligenza extraterritore deve aprende di viaghjà à a velocità di a luce. E questu significa chì i nostri missili è e tecnulugii digitale sò primitivi per dà un bellu rebuffu. Sicondu parechji scientists, i Terreni ùn anu micca pussutu quà nantu à a listessa indiziazione cù razzi aligeri.

Quante civiltà extraterrestriali esisti?

Avà camandemu per discutiri di una altra teoria curiosa chì pareva stampatu grazzi à l'entrevista di Ridley Scott. Parlà di u numaru di razzi extraterrestri, chì, sicondu u dirittore, pò esse da una à duie centu. Questa hè Seth Shostak, l'astrònomu principali di un istitutu di ricerca, chì hà specializatu in a circustanza per i signali di cumunicazione produttu da a vita intrattenente intelligente, dici. L'espertu crede chì l'evaluazione di Scott hè tutta in fundamentu da un puntu di vista cusì scientificu: "Ùn avemu micca dati chì puderanu cunfirmà u numeru esplicu di civilizazioni extraterreste".

Ùn avemu reffirmati stimi nantu à i pallini e galaxi chì anu cuncernatu è suggerenu chì u numaru riprisentatu di a forma di strattextri pò esse più maiori. Solu in a nostra galaxia Ci hè circa un trillò pianeti. L'universu sanu pò esse impiillatu da trè galexie. Pensate à questi enormi numri! Di sicuru, micca ogni pianu ùn pò esse populatu, ma in una vita vicinu pò esse in un state embriano.

Quante pianeti abbitate sò in a nostra galaxia?

Per ristallu a ricerca, i scentifichi puderanu prima analizà a possibbiltà di l'esistenza di e civilizazioni nantu à tutti i pianeti di a Via Lattica. Sicondu Seth Shostak, solu una parte di sti corti celestru pò sustene a vita. Forsi si tratta di unu di i deci pìteti, forsi unu di ogni mille. Comu capisci, parleremu di e forme di cumpiacenza più cumplessi cà a bacteria simplista. In ogni casu, in totale, questu questione più di un milionimu poterà stranieri. In tutti questi i pianeti ci sò stati tipi di una vita intelligente.

In ogni modu, pudemu evà di tutti questi contendenti per una reune cù noi chì ei civilizazioni chì anu stati autucriviti, attenu un pianu di sviluppu, o anu distruttu per stranieri. Inoltre, pudemu sacudisce quelli civiltà chì ùn anu micca avutu u nivellu di sviluppu di i terreni. Sicondu u nostru sapè, solu un pianeta fora di un milionu corpi di a Via Lattica poi purga o si trovi in u stessu livellu di u sviluppu scientifica è tecnologicu cù a Terra. Cusì, l'abitanti di solu un milla di i so planeti puderanu esse diventeranu i nostri goncieti.

Pudete i civilizazioni extraterrestriali sapemu di noi?

Ancu s'ellu hè u pichju stranicu à 70 anni di lustru da a Terra, ùn avete micca pussibule stabiliscu cuntattu per una ragione simplice: ùn avemu micca mandatu signalazioni in u spaziu. E questu significa, i straneri ùn ponu micca sapè di a nostra esistenza. Ancu s'è noi avemu parlatu di e tecnulugichi tecnulugichi chì sò furnuti cù telescopi d'alta precision o d'altri prugrammi putenziali, ùn avè solu avvistu chì u nostru pianinu hè circundatu da una strata di l'atmosfera. E perchè chì i strattextriali anu da vintu 70 anni di luz-luzu per esse cunvinta di l'esistenza di bacteriu?

Perchè necessaria una invasioni di u sistema di u solar?

L'imaghjadore di l'esternu pò invadiscia u sistema solidu per una sola ragiunata: se i so risorse stà stati. Per sustene a vita, anu bisognu di novi materiali: pianeti, satelliti, asteroids. Ma si l'aligeri sò capaci di viaghjà à a velocità di a luce, sò capaci di creà tutti issi materiali in u so mondu stessu. E serà più faciule dunu di viaghju in tutta a galaxia per tesori dubious. In ogni risultazione, ùn ci hè ancu una circunstazione assai piacevuli: l'estraterrestriali puderanu esse cun noi s'era avvintenu chì avemu seranu un sughjettu bisognu à a so dieta. Ma finu à ch'elli anu sapè nantu à a nostra esistenza, ùn avemu nunda à teme.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.unansea.com. Theme powered by WordPress.