Arte e spettacoliMusica

Biografia di Beethoven - u gran compositu Germanu

A gente familiarizzata cù u mondu di l'arte musicale, sicura, serà interessatu da a biografia di Beethoven - u gran compositu Germanu, ogni travagliu chì hè una unica opira maestra di l'eternità. Una impronta nantu à u so travagliu era a orfanzia anticipada è a sordi completa, avanzò u cumpusitore in mezu à u percorsu creatore. A Biografia di Beethoven hè chjucchjata di prucessi chì a destinazione hà preparatu per ellu. Ma tali un gran omu ùn pò micca avè avutu una vita mediocrina simplicemente.

Biografia di Beethoven. Infancia è giovani di u cumpusitore

Un futuru genius hè statu in Bonn u 17 dicembre in u 1770. A so famiglia era musicale, perchè da a zitiddina prima, u zitellu hà cuminciatu à insignà u ghjocu di u violinu, l'organu, a flauta è u clavicordi. U so primu maestru era u so babbu, è à l'età di 10 hà iniziatu à studià à l'scola di u cumpusitori Nef. In u so incomplete doce anni Ludwig van Beethoven addivintau un assistente di l'organista à a corte.

In u 1787, a mo mamma morse, è i so funziunalità in a famiglia si n'andò in Ludwig. In u 1789 Un omu talentu diventa un studiente di a Facultà di Filosofia à a Università di Bonn, ma pronto abandone i so studii. Traspendenu in Viena, per esse capace à amparà da Haydn, ma ellu envia à Albrechtsberger. U modu di Beethoven di ghjucà, secondu l'Haydn, era aspetta è scura, ma era in quelli anni chì scrivi i so primi capulicchi: "Moonlight Sonata" è "Pathetic Sonata". U so talentu hè apprezzatu da Wolfgang Amadeus Mozart, a quale hà visitatu in u 1787.

Ludwig Beethoven. Biografia di u gran compositore

Un ghjovanu ditti talentu si trova patruni in li circuli di l'aristocrazia vienia è prestu prestu prestu unu di i pianistes più modivi di u tempu. Ma ùn era mancu trent'anni anni, quandu fù cummurciatu da una terrible maladie per u musicali - zinnitus, chì u purtonu à u purtonu à sfurzà. In u 1801, u cumpusitore rializeghja chì ellu hà bisognu à sente a musica per un corpu assai, perchè abbandunà u travagliu cù u cellu per fà quantunque possibili. Duranti deci anni crea cientos de opere per ghjucà u cello, pianinu. A luce hà intesu a so "Novena Symphonie", "Massina solenni". In u 1808 hà pussutu, in fattu, l'ultima funzione di soli cum'è pianista.

L. Beethoven. Biografia. Cri creatività in i ultimi anni

In u piriu di u 1813 à u 1815 u cumpusitori scrivia pocu, era supranatu da a depressione, cunnessi cù a perdita di l'audizione è l'effettu di i so piani matrimoniali. In più, in u 1815 u so fratellu hà mortu, è a cura di u so figliolu, chì avia un caratteru difficiuli, ghjittassi nantu à i spalle di u cumpusitore. Trova salvamentu in a musica - crea opere foru di pianoforte è cello, oghje in u sonu sanu tutale di u mondu. I cumpusizioni di stu periodu di a so vita diferendu in prufundità è di penetrazione, sò tutti chini di u significatu filosoficu di l'essence.

Biografia di Beethoven. U Finu di un modu di grande mùsicu

U cumpusitori hà pruduttu tutti i sforzi per aiutà u so nipote in un artista o un scientist, ma solu i carte è i billar si intesu interessate cusì. Hè prufunditu à u debitu è hà fattu un attu di suicidiu. Fortunatamente, a bolla chì avia sparata passava ghjustu u tempiu. Beethoven hà assai periculate. Eppo era assai preoccupatu, perchè l'statu di a salute si deteriorava bruscamente. U 26 di marzu di u 1827, u granni cumpusitori fù andatu. In l'ultimu modu fu vistu da più di vinti mila persone.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.unansea.com. Theme powered by WordPress.