News and SocietyNatura

Un atomo hè una parte indivisibile di una sustanza

L'atomo hè a partícula integrale minimale di a materia. In u so centru hè un nucliu, vicinu à quale, com'è pianeti circa u sole, l'electroni rottinu. Strangamente abbastanza, ma sta particula più chjucu fù scuperta è esaminata u cuncettu di sempre Cunsideru grecu anticu è anticu, chì ùn anu nè l'equipamentu propiu, nè a basa teorica. I so calculatori per parechji seculi anu cum'è ipotesi, è era solu in u 17u seculu chì i spidificatori puderanu pruvà l'appiegazione di a validità di e teori antichi. Ma a scienza avvicina rapidamenti, è à u principiu di u seculu passatu, i fisici scupreru i constituenti subatomichi è strutturi particuli. À quellu tempu, una definizione di l'atomu cum'è "indivisibile" hè statu refutazione. In ogni casu, u cuncettu hè digià annunziatu in usu scienticu è hà surviviu.

I scienziu anticu creia chì un atomo hè un pezzu più chjude di ogni cosa. I prupietà fisiche di a sustancia dipendenu da a so forma, massiveness, culore è altri paràmetri . Per esempiu, Democritus hà avutu chì l'atomizie di u focu sò assai piccati, perchè arde, particelli di sòlidi sò e superfici aspetta chì sò fermamente attacheti l'uni à l'altri, l'atomi di l'acqua sò lisici è slippery, postu chì dà a fluidu fluidu. Ancu Democritus hà cunsideratu chì l'ànima umana ponnu compostu da l'atomi cunnessi temporaneamente cunnessi, chì decadenu quandu un individuu hè mortu.

Una struttura più moderna hè stata proposta à u principiu di u XXu seculu da u fisicu Nagaoka. Ellu presenta u sviluppu teoricu, chì cunsiste à u fattu chì l'atomo hè un sistema planetariu à una scala microscòpica, è a so struttura hè analoggica à u sistema saturnu. Sta struttura torni à esse erronee. U mudellu di l'atomo di Bohr-Rutherford era più vicinu à a realtà, ma ùn hà micca spiegatu tutte e pruprietà fisicu è l'electricalità di i corpuscles. Solu l'assuntu ca l'atomu hè una struttura chì cumpresi micca solu e proprietà corpusculare ma ancu cù propri quantumi hà statu capace di spiegà u più grande di realtà observati.

I Corpuscles ponu esse in un statu ligatu, è ponu - in un statu liberu. Per esempiu, un atomu di ossigenu, per fene una molécula, cullighendu cun ellu à un altru cum'è particella. Dopu un scaricamentu electricu, per esempiu, una timida, si funziona Struttura più complexa - azine, chì cunsiste molécula triatomica. Hè cunsideratu chì certi cosi fisico-chimichi sò necessarii per certi tipi di composti di l'atomi. Ma ci sò ancu i forse più forti entre i particuli di a molécula. Per esempiu, un atomo di nitrogenu hè ligatu cù un altru bonu triplicu, è com'è u risultatu a molecule hè assai forte è quasi micca affettivu di i cambiamenti.

Se u numaru di protoni (elementu elementariu di u nucleu) hè simile à u numaru di l'electroni rotate in orbiti, allura l'atomo hè electricmente neutru. Se ùn ci hè nudda identità, a particella anu una alta negativa o positiva è hè chjamatu ion. Comu regula, sti partichi accumpulati sò furmati da atomi sottu a influenza di campagni elettrichi, a radiazzioni di una natura diferenta o a temperatura alta. Ion sò chjaramente chjaramente. Quessi l'atomi risultati anu capace di riagerà dinamicamenti cù altre particulate.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.unansea.com. Theme powered by WordPress.