FurmazzioniScienza

U principiu di subsidiarity, u so manifestazione è u criticu

principiu Complementarity hè una postulate metodulugia chì fù scritta in poi gran fisicu Danese e filosufu Niels Bohr in trattendu di u campu di micànica quantistica. principiu Complementarity di Bohr, prubabile vinni a luci solu parchì ancu nanzu, u fisicu tedesco Kurt Gödel uffertu la cunchiusioni è i wording di u famosu arbre circa la pruprità di sistemi deductive, chì si lija a lu campu di la lòggica furmali. Niels Bohr allargà u cuegghiè romanu Gödel nantu à u spaziu sughjettu di micànica quantistica è poi u principiu like this: in ordine per cunnosce abbastanza è adequately u sughjettu di u microcosimu, si deve esse interrugatu in sistemi chi sunnu cumprinzibbili suprana, chi hè, in qualchì altru sistema. Sta definizione, e addivintau canusciutu comu lu principiu di complementarity a micànica quantistica.

Un esempiu di tali suluzioni à prublemi di u microcosimu, hè à guardà u mondu in u cuntestu di i dui tiurii - î è chì hà purtatu à un spettaculu canusciuta scuperti scentificu palesani à omu la natura, fisicu di lume.

Niels Bohr in a so intelligenza di sta cunchiusioni si n'andò più. Si face un tintativu di avellu u principiu subsidiarity in la luce di a cunniscenza filosoficu, è ghjè quì chì u principiu di universale àvi significatu scientificu. Avà, u wording di u principiu di sonu, comu: à, à ripruduce un finominu cù una vista di a so cunniscenza di u sistemu segnu (simbolichi), hè necessaria di ricursu a li cuncetti è categorie cunnizzioni. In termini di più semplice, u principiu di complementarity abbisogna a cunniscenza di un solu pussibuli, ma in certi casi nicissariu, l 'usu di parechji sistemi metodulugia chì permette à acquistà dati scopu circa u sughjettu. U principiu di subsidiarity in stu sensu, hà dimustratu com'è un fattu di accordu cu lu mitafuri di mituduluggìa sistemi romanu - si pò manifestazione elli, è cusì, in una manera differente. Cusì, cu l 'avventu è capienza di stu principiu, in infatti, hè ricunnisciutu chì una logica di a cunniscenza hè micca abbastanza, è dunque ricunnisciutu com'è cunnutta senza logica valevule in u prucessu di a ricerca. Infine, a dumanda di u principiu di Bohr cuntribuitu à un cambià impurtante in u mondu à prupiziu.

In seguitu Yu. M. Lotman sviluppata significatu metodulugia di u principiu di Bohr è purtatu u so codici di u settore di a cultura, in particulare appiicata à l 'description of giuridico italiano di cultura. Lotman poi l 'accussì-chiamatu "quantità di nfurmazzioni paradossu", l' essenza di chì si trova in u fattu chì 'asistenza umana hè u più si trova in e cundizioni di eu infurmazione. È cù u sviluppu di sta fallimentu sarà sempre cresce. Cù u principiu di complementarity, hè pussibule di cumpensu a mancanza di infurmazioni da traduire lu in un sistema di differente delle (simbolichi). Sta tècnica hà purtatu, in fatti, a nascita di la nfurmàtica e cybernetics, e poi l 'Internet. Poi u principiu di funziunà hè stata cunfirmata da u adattazioni physiological di u ciriveddu umanu a stu tipu di pensamentu, hè per via di u asymmetries di l 'attivitati di l' hemispheres.

Un altru pruvista, chì hè mediated da l 'azzione di u principiu di Bohr, hè u fattu chì l' apartura di u fisicu tedesco Werner Heisenberg, u drittu di i rilazioni incertezza. So azzione pò èssiri difinutu comu la canuscenza di l 'impussibilità di u listessu discrizzione di i dui oggetti cù u listessu accuratezza, se sti suggetti scrivenu a sistemi diversi. omu filusòficu stu S. hà purtatu Lyudvig Vitgenshteyn, chì in a so opara "On cirtizza" dissi ca di l 'accunsentu di u cirtizza di qualcosa, hè nicissariu in qualchi dubbiu.

Cusì, principiu di Bohr, hà guadagnatu paludosa impurtanza metodulugia in diversi campi di a cunniscenza scientifica.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.unansea.com. Theme powered by WordPress.