U sviluppu intellettualeRiliggiuni

Sinagoga - ciò chì hè sta? Sinagoga a Mosca. sinagoga Jewish

Ognunu a fede è riligione hà u so termini spiciali propriu, li cuncetti, unzioni. È l 'omu gnuranti in tuttu sta volte, vene difficiule à capì. In issu articulu, I vulete firmavanu u ghjudaisimu, è pruvà à spiecà ciò chì a sinagoga.

U origine di a parolla

A prima cosa à capisce u cuncettu. Traduttu da a sinagoga Grecu - sta racolta. Tuttavia, la parola in Hebrew corsu cum'è "Beit Knesset", chi traducennu iniziu comu "a casa riunioni." Interesting saria u fattu chì in u Talmud (ghjè Jewish) solu una volta trovu lu nomu di la sinagoga, cum'è un "Beit Tfila", ca significa "a casa di prighiera". Stu capiri chi di l 'ebbrei la sinagoga - hè di più chè una casa di u cultu.

Un pocu di storia

Cusì, à capisce è capisce chì a sinagoga - hè a ghjesgia di i Ghjudei, è tene un pocu e vistighe in a storia di a so presenza. Cù riguardu à u piriudu tempu, dì esattamente quandu accuminciaru a cumpariri, nuddu pò, i dati à stu hè micca statu cunsirvatu. Però, si dicìa ca lu primu sinagoga, si messe à scrivevi à i tempi quandu u primu tempiu vinni distruttu è i Ghjudei trascinatu u prigiuneru à Babylon (6th seculu aC). Iddi prima scontra in casi di u studiu signu di la Torah, e poi accuminciau a custruiri un palazzu siparati di prieri e reunione. Dopu à vultà in casa fù custruitu u Second Temple, ma a stu mumentu lu fideli sò dinò iniziatu à custruì una sinagoga, u tuttu u tarritoriu di u paese. Dopu à i Rumani, avianu statu distruttu è i Second Tempiu, la sinagoga, addivintau un veru paradisu per i Ghjudei - spissu micca solu in u sensu psiculoghjche di a parolla, ma dinù iniziu. Quessi sò lochi induve ghjente pò ammucciari da periculu.

Lu significatu funnamintali di

Cusì, una sinagoga - un locu induve i Ghjudei pò incascià a priari, studià i Torah, à cumunicà. Hè valuri dicendu chì hè dinù una funzione particulare.

  1. A locu di prighera. Di sicuru, la sinagoga - hè u primu locu induve u fidu pò fà à Diu, in prighera. Interesting avissi a essiri lu fattu ca di l 'ebbrei è di granni mpurtanza micca sola, è preghiera publicu, chì hè perfetta sta custruzzioni.
  2. Corso di lingua di u scrittu. A sinagoga dinù dicisi à studià i Torah. Per sta ci sunnu scoli particulare, chì pò esse sia vicinu, o à u stessu bastimentu. U Populu ùn hè stupente chì sta Beit teatrali (a casa di studiu) hè attentamenti, liata à u Beit Knesset (sinagoga). In sti scoli, i zitelli è i ghjovani ogni ghjornu di studià la Torah, u duminicata ci pò effettuà una varietà di Discorsi è esercizi di francese generale.
  3. Library. Dinù, in e sinagoghe, hè sicuru, ci hè una sala, chì cuntene parechji libri di muvimentu riliggiusu. Ci si pò leghje in lu tèmpiu, è p'utilizzari (notifying u Shames - servu di la sinagoga).
  4. a vita publica. Sopra à tuttu, in la sinagoga - un locu induve parechji celebrazione e festi pò incascià i membri cumunità. Cusì, in la precincts di u tèmpiu, pò esse purtatu fora tutti fistiggiamenti cullettiva è persunale. Pò cilibrari u fècenu, bébé, liberazione, bar système, è cetara è cetara. D. spessu in le sinagoghe ritrova corte din, Beit da. Esiste, quandu i tempii eranu dinù e camere d'ospiti, chì pudia senza prublemi firmavanu travelling Ghjudei, pudia ancu esse un picculu stadda di dui o trè cavalli.

architettura

Hè valuri dicendu chì ci sò senza nuddi règuli spiciali pi quantu la sinagoga Jewish deve assumiglianu. Si pò esse maraviglia rifabbricatu, e forsi è sulu un bagnu. Tuttavia, sugnu sicuru, ci vole esse una finestra. U Talmud dice chì ùn si ponu preiu in la stanza, chì ùn hè micca vede da u celu. Hè dinù preziosi ca l 'entrata hè u notte induve ghjente ponu lascià tutti i vostri pinsamenti inghjuste e turmintatu. Interesting avissi a essiri lu fattu ca tutti di a sinagoga, vultèndusi versu Ghjerusalemme, in u listessu Jerusalem - à u monte Temple. Innalzà palazzi comu pussibili deve esse u più altu muntagna in i cità, tantu chi si pò alzà sopra à l 'altri edifizii. È postu chì ùn hè sempre pussibule, nant'à u tettu di u polu ghjocu, casa preghiera cù una stella, di la sinagoga, taliaru di sopra à l 'altri edifizii.

sinagoga, dentro

Cosa hè drentu una sinagoga? Photos distinu chì ci hè un locu sfarente di e donne è omi (Ezrati-la nostra - spaziu siparati furnite di e donne). À spessu a first misa supra lu barcuni, ma s'ellu ùn hè pussibuli, a stanza di prighera era spartutu in dui parti, sipariu, o spartuta, ca fu chiamatu "Mechitza". Era vole à assicurà chì a ghjente à nimu è nunda a distrarre da u cummunione cun Diu.

U locu più impurtante in la sinagoga, hè Aron Kodesh - un postu particulare, o spina, cupertu da una cala, chì cuntene i Santi Torah. dinù Ci vutaru facci l'populu duranti na preghiera. Si deve esse dettu chì nant'à l 'unu a manu è l' Aron Kodesh hè u locu Giuseppe, nant'à l '' altri - un postu di l 'Litturi. Dinù in e sinagoghe godi milliner lumera tamid, o 'na cannila, e lu bimah - u locu induve si vi leghje i politica. Quì, forsi, è tutti i sustanzi chì sò impurtanti à a sinagoga. U restu di i casi di cultu pò differ da autra e hannu a so manera unica.

articulu

Contu di ciò chì hè u significatu di a parolla "a sinagoga" hè meriteghja e pagari attente à i pusizioni chì sò sottu à sti casi di prichera. So 'mpurtanti sarà u fattu chì ogni cumunità sceddi u so cumandu e guvirnanti.

  1. Giuseppe (Giuseppe) - capu spirituali. Ghjè un omu chì sà a Torah è davanti à voi pigghiari 'ufficiu, rendi a esame più difficiule. Oghje, un Giuseppe dinù impostu òbligu amministrativi ch'ellu ci vole fà.
  2. Hazan (o shliah-Tsibur - cullettivu messageru) - una persona chì cunduce una prighera publica, è cusì rapprisenta u populu voltu à Diu. Sta persona vole dinù esse assai struitu, cunnosce u ghjocu, à tempu, si ponu fà altre funzioni.
  3. Shamash - servu, chi pena un varietà di duviri: tene ordine in la casa di prighera, n'accupava di a preservazione di a pruprietà, doppu l 'Oru. Calchì volta si pò esse sustituita Khazana.
  4. Gabay (Parnas) - l 'accussì-chiamatu diritturi amministrativu di a cumunità. a so hè di più à spessu. Iddi guvernà soprattuttu incù tematiche finanziarii è scioglie prublemi amministrativi.

tippi sinagoghe

Si deve esse dettu chì ci era dui seculi di cumunità sociu-culturali chì sò assai sfarente - Ashkenazim è Sephardim. I diffarenzi sò in una manera particulare di preghiera e sinagoghe dispusitivu. Most Ghjudei mudernu sò Ashkenazi (Central è Northern Europe, South Africa, America, America, etc.), e so case sò armati cù di più in u stile, European, u Sephardim dinù amuri a ornate le sinagoghe, incù moquette è altri spicificu orientali. Most Case preghiera famosu sò Ashkenazi, cumpresi una sinagoga in St. Petersburg.

serviziu mantinimentu

Impurtante hè u puntu chì ci sò differenze in la manera di fruttificà u serviziu in a sinagoga. So, distinguiri Ashkenazi Hasidim è nehasidov. A cosa ntirissanti è ca lu Hasidim pigliati lu stili di prichera à mezu à i Sephardim. U restu di la diffirenza sò guasi ochji è immateriale. Dopu à tuttu, in ordine per cunvertisce da una sinagoga à un altru, basta sulu a canciari na preghiera. Torah iddi Santi à u listessu tempu di tutte e arrestanu li stissi. In più, di genti ca nun sannu di u unzioni e festività di vari "diffirenti" Ghjudei parenu guasi listessi, siccomu la diffirenza cumposti in u più chjuca scheda, chi certi sò solu primura.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.unansea.com. Theme powered by WordPress.