Furmazzioni, Scienza
Lu pirtusu nìuru è un viaghju à traversu tempu
Ancu in 1795 da Pierre-Simon Laplace prividiri l 'esistenza di stelle incù una grossa foltu è di massa chì seriu chì venenu da elli ùn permette di passà da li raggi di u sole, po lompi a superficia di a terra. Perciò, u termine astronomical "pirtusu nìuru" ghjunse in usu solu in u 1968 per via di Wheeler, ma finu a ddu tempu usatu lu nomu "stella surgelati", o "collapsar".
stampus Francesca Neri - hè un tali righjoni di u spaziu è u tempu, in chì pesa u campu gravitazziunali di una grande capacità di tali chi ogni uggettu (ancu Fasciu rayon) ùn pò scappà therefrom.
Cumu faci un pirtusu nìuru
Stu iniziu hè assai raru, secondu a
Black Hole - un machine à tempu?
Su li basi di sta tiurìa, shi Kip Maccianti nvintò la algutitimu chì cù un rigori fòrmula matimatica discrivi u principiu di funziunamentu è i fisica machine à tempu. Tuttavia, à custruiscia un portali pruvisoriu di livellu tecniche muderne, atlɑs m, micca abbastanza.
À u listessu tempu, u authoritative cosmologist British Vera Hoking cridi ca l 'uggettu pigliatu in lu pirtusu nìuru nun scumpariri cumplitamenti - u so massa, energia hè ritornu à l' universu in la forma di nfurmazzioni. À u tempu, u tiuria uriginale di i buchi neri Hawking l'divintatu un veru avanzà in u campu di astrophysics. Avà, secondu à una nova tiurìa, buchi neri ubbidì à i leghji di a fisica quantistica. A nova tiurìa proposé par S. Hawking, facènnunni impussibile à utilizà i buchi neru à viaghju tempu o di u muvimentu in u spaziu.
Vi ci vede una macchina tempu Kip Maccianti e hannu a campari cu la tiurìa di Stephen Hawking? Comu si pò dì, tempu vi dicu. In u frattempu, si pò solu speculate e speru di u novu scentifichi di ricerca.
Similar articles
Trending Now