FurmazzioniScienza

Livelli di a cunniscenza scientifica è a so particulare

cunniscenza scentifica, cum'è ogni cuncettu filusoficu, hà una struttura assai cumplessa. Hè una olistichi, ma hè in custanti di sviluppu, sistemu. Trà i so 'elementi, ci hè un rapportu vicinu, ma ùn ci sò differenze impurtante.

mètudi basi di a cunniscenza è livelli scintìficu sunnu determinati da dui fattura: impirica è aperta è realizatu cù assirvazzioni e sperienze, e SCUDISCIASSERO, li liggi e li tiurìi. Ci sò dinù livelli metatheoretical di a cunniscenza scientifica in filosofia, unni presenta u cumpurtamentu filusòficu di a ricerca è dipennunu u stile di a riflissioni di lu scinziatu.

livelli Treat di scentificu un sapè in filosofia principià cù i rialità. In u primu postu stu livellu di a cunniscenza hè u materiale attuale chì hè sè studiatu e verra, è nant'à sta basi fatta la systematization è generalisation di i risultati. Stu livellu opera i metudi sensory è hè spartu lu oggettu sutta lu studiu, sopra à tuttu, in u Pifania esterni, chì sò disponibile cuntimplazione. Signa di lu liveddu di impirica hè a sorte u facts, descrizzioni, ordini e collation di dati in i forma dâ classìfica.

L'âme de la canuscenza scentifica, chi hannu inherently metudi impirica, aiutà à sviluppà a studiatu da comparing l 'uggettu, misurari, surviglianza, a creazione di e cundizioni di lu spirimentu di e ppi l' infurmazione ricevutu. Tuttavia, sapemu chi l 'espirienza senza tiuria hè pussìbule. U sustegnu di e cose raziunale volte cunduce sustinitura di lu liveddu di rialità di a cunniscenza scientifica di a assurdu scurusu.

Per quessa, i metudi è livelli di cunniscenza scentifica ùn si ritrova senza iddi è teorichi mètudu supraneghja sempre u spirimintali, comu hè basatu nantu rationalisme. cunniscenza teorichi face u so cuegghiè si basa supra l 'attu di riflessione nantu à tutti i lati, cumpresi i viaghji è essayer interna, oltri indicatori esterni, dirivatu empirically. a cunniscenza scientifica in stu casu, aduprendu i cuncetti inference liggi principii, etc. è pè truvà un scopu è specifichi, più cumpletu è Informativ. Tecnichi di curriculum, criannu cundizioni idiali e strutture mintali, anàlisi è na sìntisi, la nnuzzioni è deduction insieme fà sapè andà a jùnciri la viritati scopu esistenti indipindente di l'attività di u sughjettu ùacchiu.

Accussì, putemu cunchiùdiri ca l 'âme impirica è teorichi di a cunniscenza scientifica hè siparata da a filusufia hè piuttostu cunnizziunata, postu chì u sensu ùn hè micca senza autra. U finite trà elli hè assai tilatica. mètudu impirica pavé u modu di a cunniscenza teorichi di più cumplicatu, scinni ughjettivi è prumossi azzione più cumplessi. È à spessu, a cunniscenza scientifica pari chi unu livellu scorri presu in un altru, partendu in un impattu pusitivu di novi scuperti à prupiziu.

Cunziddirannu lu liveddu di a cunniscenza scientifica, ùn pò esse dettu di u sapè fà quissa-teorichi. U Populu ùn hè dinù siparatu da i dui livelli prima di la canuscenza, cum'è a ricerca assi di valore palesa. livellu Metatheoretical di a cunniscenza hè chì i sapè fà fatti da testimunianze impirica, o aperta e si dignu, ci spiega, discritta, è sò fatte di prumove i currettu urganizazione di a cunniscenza, è micca à creà ravage è ùn cuntrariu autra. Impurtante in a cunniscenza scientifica - hè a arrivare sistemu tistimunianzi-basatu u ritrattu veru di u mondu.

So avà pudemu veda chì tutti i livelli di a cunniscenza scentifica ùn pò esisti luntanu. Iddi tselenapravlyayut, crià i scopi e scioglie e so cunniscenze à prupiziu nzèmmula.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.unansea.com. Theme powered by WordPress.