News and SocietyU Ambiu

I riservi dinumini. Paese di guida in riserve timber

I riservi di a timida tutale sò stimati da parechji fatturi: questu hè l'indicatore di a tappa forestale, a dimensione di l'area di u boscu, è a riserva di a righjoni. I risorsi di u travagliu sò esseleighti, ma rinuvate, perchè pò esse usatu per parechje scopi.

Decoding of indicators

U timberu hè stimatu da a rapportu di l'area di i boschi à u territoriu tutale di un paisanu particulari. Cusì, sicondu questu indicatore, i paesi punenti sò a Finlandia, Svezia, Canada, Guinée, Mozambique, Russia. A zona di u foresta tutale hè più di 4 mila èttare, chì occupanu u 30% di l'area di a terra. U tarritoriu in a riserva di u filu per capita hè a Russia: avà circa 3 ettari di foresta per persone, mentri in i paisaghji europei sta cifra hè significativamente più bassa - solu 0.3 ettari.

Ciò chì era - chì hè divintatu

L'area di i boschi in u mondu di ogni annu hè ridutta per circa 20 000 000 ettari, chì hè causatu da numerosi taglioli. È a maiò parte di u boscu hè sparatu in l'America Latina è l'Asia. Ma in i paesi di Scandinavia, u travagliu attivu hè sottumessu à rinuvà è cultivà u boscu, perchè chì l'area di i boschi ùn hè micca diminuì. L'azzioni di legnu in u mondu hè di circa 300 milaio m 3 , è a Russia accade à circa 25% di e riservazioni di a corra.

I risorsi di u Foru sò riferiti com'è renovable, ma si i piantazioni ùn sò micca ghjunghje amministrativi, i risorse forestali diventanu menu è menu. Un altru paese, u capu di a righjoni hè in Ghjeridore - Suriname, induve per capita ci sò 36 èttare di bosque. Ma in i paesi tropichi è in u sud di a zona moderata , una persona cuntene per menu di una ettari di furesta.

Cumu si sò studiatu e càlculati?

I risorsi di u Forcu sò ancu i risorsi di u foru in u paese è i valori non-timber. Hè bisognu à u boscu chì hè pussibule alcuna materia prima universale per assai industrii, in più, a furesteria hè u mantenimentu di u sistema ecologicu di a Terra. A causa di u fattu chì i risorse di u boscu pudendu esse rinnuvatu, i riservi dinumini di u mondu pò esse rinuminatu constantemente, aumentendu a so pruduzzioni in order to meet human needs.

I risorsi di u Forzi in tuttu u mondu sò sparati dispunibule. Per esempiu, i paisaghji europei anu una caratteristica cattura larga forestale, mentri in Africa sta cifra hè assai più bassa. U puntu più bassu di a tappa forestale hè in i paesi africani, è a so tariffa più altu hè in America Latina, l'Europa è l'America di u Nord. U patruni nant'à i tarritorii di legnu coniferius hè a Russia: stu paese cuncètanu u 88% di i boscchi cuniferi.

Rispostezzi di a distribuzione di fureste di u mondu

U boscu mudernu criscinu in e diverse zoni naturali è climatichi, è sicondu i zoni, diferenani à a so cumuzioni di pedigree, a struttura di u stand, a so produtitività, a so diverse significazione ecunomica è ecològica. A maiò parte di l'Auropa hè occupata da una zona di foresta di cingi temperati, induve i bosceri boreali cuniferi. In Central, Sudamerica, in l'Africa orientale è in l'india orientale, i fugliali tropichi sò prevalenti, in quali i preciati i boscchi cunifirciati . Terrain muntanatu hè carattarizatu da a zonalità verticale, mentri dipennendu l'altitudine, i regimi termali è l'umidità cambiarà.

Se a Russia hè un paese in paese in riservazione di u legnu, in a maiò parte di i paesi europei, a maiò parte di e fureste sò cutucati. Per esempiu, in Inghilterra, l'Irlanda, i Paesi Bassi, crescenu principale l'arburi ghjovani è medjevuli chì sò piantati artifice. I basi di coniferi sò stati priservati solu in Scandinavia, cù una bella tappa di boscu è purzioni cuniferi puri. In u centru di l'Auropa, principarmenti pinni, spruce, fir, è larch cultivate, mentri l'area di u foresta hà significativamente diminuite per a corti constantemente è caminendu di u bistiame.

Trà e regions di l'Europa, l'isula grandi di i boscesti hè in Scandinavia. Quì 35.6% di i pruduttivi pruduttivi è u 28.5% di l'azzioni di toru in tutta a pruduzzioni timberta sò cuncentrati. A questa regione hè carattarizata da u più altu gradu di cubise forestale.

Ciò chì Àsia è Africa?

A pruduzione generale in i paisani Asiatica hè circa 1/5 di u cuntinenti. Quì cresce i furesta tropica, a pianta cunifera è caduta in a zona moderata. Un vastu territoriu hè occupatu da i boschi taiga. In u livante di a regione hè una diversità di i reliqui, endemichi. In u sudu di a rigioni sò parechje parechje, in quale l'steppes alterna cù petite arbusti. In i monti sò u taiga è i foglie cadute. À u territoriu di l'Africa, i boschi sò ancu distribuiti indiscriminadamente. A zona di u foru tutale in u cuntinenti pò esse divisu in quattru citati: in u nordu - i sottutropici, in u ovest - i tròpichi, in u livante - i tropichi di a muntagna è in u sudu - i subtropici.

Nord e Sud America

I boschi in l'Amèrica Septentrionalu occupanu circa un terzu di u cuntinenti, mentri in u nordu face à difficult conditions climatichi chì a cumpunimentu di roccia di l'arbre hè limitata, è a so pruducia hè pocu. U massifu di u monticole sò principarmenti rapprisintati da i coniferi è una aghja di l'arbureti. Cchiu propiu à u sud di u cuntinente, a cumpusizioni di i boschi hè più largu, l'arbuli stessi sò più productivi.

Casu la mità di u territoriu di l'America Latina hè occupata da a vegetazione di u boscu cun u predominu di l'espezie di ceppi. À i banche di l'Amazonia hè una cumpunimentu fiurali riccu è anticu. I Mèssicu è l'Antille sò principarmenti occupati da i boscchi cuniferi, suprattuttu pianti.

In Australia, a predominanza di i boscchi hè noteu nantu à a strada di a costa. Eccu quasi u 85% di u territoriu hè occupatu da eucalyptus.

Chì ghjè un spaziu liquidu?

U sboccu liquidu di legnu hè u voluminu di l'azzioni generale di legnu di una piantaggie chì hè uguale à tuttu u voluminu di i prudutti di legnu pruduttivi senza alcuna è cime di l'arburi. U voluminu hè stabilitu in modu diversu nantu à a basa di varii tecniche di computational. U lignu liquidu hè un materiale chì pò esse usatu per u duminiu. À u listessu tempu, a raghjina di legnu hè moltu più altu.

I tendenzi principali di ghjurnaghju in Russia è u mondu

Ancu 60 anni fa pocu era cunnisciutu da a cumpusizioni di u foru di a Russia è u mondu in tuttu. Puderia, a cumpusizioni di roccia ùn era micca studiatu. In u tempu suvièticu, sò più in più di 500 milioni d'etari in a URSS, induve l'inventariu di u foru era guidatu. In ogni modu, in u tempu, ùn era micca scassatu di legnu, prima di tuttu, questu hè applicatu à i leggi di alta calidad e logs di plywood, chì sò acquistati da parte grande di u troncu. Hè per quessa chì in paesi industrializati sti munzimi sò usati per i boscchi di crescente.

U restu mannata di a serra è a trasfurmazioni in legno sferisce dopu à un prucessu deep in industrii differenti - in a produczione di pulp, paper, carton. In l'anni 1980, u deficitì in u lignu induve à u fattu chì l'scala di u travagliu foru internaziunale era più altu. E si i paisi novi di l'Europa è l'America di u Nordu America sò largamente espurtazii di prudutti fin'à in legnu in u furmatu è di carta, invece paese in Asia, l'Africa, l'Amérique Latinoamérica principamente di l'exporte. In u stessu tempu, l'esplojtazione di u nordu di i foglie impunite in queste paese, per questu quale a zona di u foru sana è più peggiu.

À a fine di u XXu seculu, ci era una tendenza evidenti versu sfruttamentu forestali multiplici, in particulare per i paesi industrializati è densamente populati. Forse face u prublema di creà avvenimenti chì permettenu a ristaurazione di risorse forestali, chì avaristi un impactu per a migliurà a situazioni ecunomica in u paese.

À a Russia, circa u 78% di e fureste consistanu di razzi industriali - pinu, spruce, fir, larch, stale, biddezza. È cum'è in u mondu sanu, i risorse di u boscu sò sparati dispunibule. A parte europea conta unicamente di u 17,06% di u boscu, mentri in Siberia è l'Extremo Oriente u 82% di i boscchi sò cuncentrati. À u stessu tempu, u tutale di u boscu pò esse divisu in trè gruppi: u primu includenu i piantazione protettiva, u sicondu - a materia prima, è a terza - a riserva di legnu, chì ùn sò micca usatu com a materia prima. U crescitu annantu tutale di u legnu hè di circa 830 millioni m 3 .

Conclusioni

Furesta - un rinudu di risorse, perchè ùn pudere micca solu regulà u so operu, ma à pocu tempu riproduce. Quandu evalueghja i viaghji forestali, ùn solu micca a rata di creazione si hè cunsiderata annu, ma ancu l'accumpagnamentu di e stock accumulated. Questa hè l'unica manera di regula a riserva di a timida tutale di u mondu.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.unansea.com. Theme powered by WordPress.