FurmazzioniScienza

Economistu American Paul Samuelson: idee di basi, tiurìa ecunomica è biografia

Paul Samuelson, u Premiu Nobel chì fù vintu in 1970, ùn hè micca in vanu cunsideratu à esse un economistu di tutti i tempi. A parte impurtante à mezu à i so successi jùnciri a prova di i tiurii fundamentali è principii di guasi tutti i parti di l 'econumìa: la tiurìa di pruduzzione, u cummerciu internaziunale, analisi finanziariu, tiurìa dâ capitali e la crisciuta ecunòmica, di la storia di lu pinzeru ecunomica, macroeconomics. Avemu prupostu, tù a prènniri cunfidenza cu tali studiusi fisizianu cum'è Paul Samuelson. Ideas, addiscriviennu prestu u so principale rializazioni seranu presentati in stu articulu. Sò scritti studiusi à leghje è sà finu à avà.

Lu primu articulu Samuelson

tiuria economicu di Paul Samuelson indettu, in i so libri è articuli. Lu primu articulu di u scinziatu scrissi a l 'età di 23 anni, in 1938. Hè d'chiamatu "Notes u pura tiurìa di cumpurtamentu u cunsumadore." Duranti la criazioni di l'articulu Samuelson studiatu in a scola Lauriatu. Ammustrau ca lu Curva di u mondu, canusciutu strumentu analisi, pò ièssiri dirivatu da u preferenze, chi stati "scupertu" à ringrazià à chì parte di l 'accidente, per chì ci hè a pussibilità di fighjulatu à u mercatu, mentri ùn resorting à l' rotonduli indiffirenza, o à a tiuria utilitati marginali .

articulu principale

In u 1939, articulu di l'Samuelson "cultura di u multiplicatori è l 'acciliraturu," hè statu dimustratu chì s'è vo' aghjunghje a tiuria di vulintà rèdditu mudellu (Keynesian) di assautu acciliraturu, ottene una spiegazione sèmplice, ma cumpleta di quessa l 'ecunumia hè istante spirimintari ciculu los. In lu 1948 pubbricau un articulu di "u cummerciu internazionale ... ', ca prisenta testimunianze chì l' argumenti di sustinitura di senza cummerciu, sottu à certi cundizzioni cchiù a hannu effettu. Ecunumisti in u listessu modu scupertu tanti anni fà chì a produzzione di certi prudutti à traversu l 'usu di u miccanisimu mercatu hè ineffective, cum'è i benefici purtatu da elli, disponibile à tutti, cusì nimu hè interessatu da a pagava per elli. Tuttavia, solu Samuelson in un articulu ntitulatu "tiurìa Pure di fraud publica" furnì un rigori definizione scentifica di i caratteri è proprietà di sti beni publicu.

A tesi hè

Samuelson difesu in u 1941 in Harvard University, un brillanti candidate. Perciò, u travagliu ùn fù publicatu sinu à u 1947. Hè chjamata "Pueti di Analysis Scapini". Quissa hè un altru passu avanti a la cumprinzioni di l 'ecunumia chì si pò scopra fruitfully ogni cumpurtamentu ecunomica. Per stu hè necessaria à accustà u so imbusche cum'è un prublema maximization, chì hè solving da i mezi di integrata e calculu diffirinziali. Samuelson poi l 'accussì-chiamatu principiu currispunnenza. Sicondu à ellu, l 'analisi di statìstiche di equilibria ùn pò dà i risultati pusitivi, s'ellu ùn ci hè micca una pezza di u currispunnunu a liveddu di stabbilità. Last significa deviation inessential da valori equilibriu di e diverse lucale sò self-currèggiri. Stu significatu hà iniziatu u intaressu realità di scentifichi a dinamica ecunòmicu, accussì comu a lu studiu dî prezzi, chì sò osserva in cundizioni non-equilibriu.

libri Main Samuelson

Tutti di u sopra, hè assai lambiccu, ma micca d'tuttu ghjunghje lu scinziatu American. In 1948 un'opera "ecunumia" fù stabilitu (Paul Samuelson, William Nordhaus) per livellu sapete. Hè stata mandata à i invenzione Samuelson "45-gradu Keynesian Cruci", chi dà una definizione di u mediu naziunale. Stu invenzione hà avutu un rolu di chjave in u scambi di tali pirsuni comu Keynesianism, in l 'anni doppu la Secunna Guerra Munniali. In 1958, Samuelson hà creatu un libru intitulé "prugrammazione Catering è attività ecunomica." Hè statu st'artìculu-scritte incù Robert Mauro è Robert Dorfman. Stu libru hà avutu un rolu assai impurtante in i scambi di i metudi di uttimizzazzioni matimatica, si sviluppau duranti la guerra. U sviluppu di uttimizzazzioni matematiche happi a cunghjunzione cun econumìa Keynesian. Stu libru ùn hè ghjustu un'opera chì u so autori arrinisciutu a mischjà in unu tutta la tiurìa di la crisciuta ecunòmica, prugrammazione linéaire è i tiurìa di li prezzi, pruposta in i prublematichi infurmazione à elli in distinzione.

Paul Samuelson: biografia

U futuru scinziatu natu in Indiana (Gary City) in 1915. A l 'etati di sidici anni, trasiu l'Università di Chicago. Samuelson ricevutu gradu d'un maestru da Harvard University, quand'ellu ùn era ancu vinti. È à 26, ci hè digià un dutturi di la filusufìa. Tesa Samuelson vinciu lu David A. Wells, disposti da Harvard University. Allora accuminzau a travagghiari comu un Litturi à l 'Istitutu Massachusetts di Technology. Dopu à 6 anni, Samuelson hè divintatu un prufessore. In stu Istituto, travaglia tutti i so vita, sinu à a so ritirata, tinia in u 1986.

Dopu à avè ricivutu u Premiu Nobel Samuelson i so numerosi publicazioni cuntinuau a cumpariri a stampa. Ci tocca à una varietà di i temi, cumpresi sistemu température di norme suciale è a tiuria di travagghiu di funziunamentu cum'è stirminiu diliniati in u travagliu di u Marxists. Siccomu l 'mità di-anni 1970 è dopu articulu di l'Samuelson circa l' "equalization di prezzi fattore", didicata à u cummerciu internaziunale, mostra chjaramente chì senza u cummerciu trà sfarenti paesi duvia aiutà à accurtà i cuntrasti trà rivinuti da capitali e di travagghiu nta ddi paisi.

Cù riguardu à la vita parsunali, Samuelson hà 4 figghi e 2 figlie da a so prima moglia. Spusò per a seconda volta in u 1981. Nunustanti la so etati, lu scinziatu dopu à u so matrimoniu si prutrassi insignava à Harvard, oltri cunsiglià i Reserve Federal, è u guvernu US.

Samuelson muriu December 13, 2009, dopu un brevi malatia. Cusì, si campava à 94 anni. Sò morti publicu di u serviziu di stampa di l'Istitutu di Technology.

Premi è volti

Paul Samuelson hè u destinatariu di parechji volti, oltri a lu pruprietariu di nu certu nùmmiru di tituli onorariu. In u 1947 fù attribuitu u Ghjuvanni. B. Clark, chì hè a prima in sta seria. Stu premiu hè attribuitu à giovani scinziati (sin'à 40 anni) di i so successi in lu campu di l 'econumìa. In 1953, Samuelson addivintau prisidenti di l 'Society Econometric, è dopu, in 1961, e l' Associu Scapini American. In lu periodu da 1965, annata po1968 Paul Samuelson dinù guidatu u Association Scapini International. U scienziatu hè Albert Frisone Einstein in 1970. Eppo, vinciu lu premiu Nobel. Samuelson hè a so cuntribuzione à l 'econumìa.

attivitati statu

Samuelson hè un cunsiggheri à parechji agenze di guvernu, à mezu à elli -. The Treasury, l 'Ufficiu di l' industria militari, u Reserve Federal, Bureau di Budget, etc. In più, ci hè statu un cunsiglieru di u presidente US John F. Kennedy. Pol Entoni Samuelson scrissi un rapportu di u gruppu ad hoc, chì fù infurmazione à u prisidenti. Per parechji anni, sta solitaria, comu M. Friedman, hè un Contributor modu regulare à u piriodicu Newsweek. In 5 volumi matinu stati scritti da i so articuli scelta. Work fu chiamatu "Assemblea di u travagliu scientificu", è fù publicatu in 1966.

stile Lingua Samuelson

Nutate bè chì u stile littiraria di l 'scinziatu hè caratterizata da biting irunia è u disprezzu di mera murtali. À u listessu tempu si hà una simpatia stu mondu di e l 'esatta sprissioni di i pinsamenti cumuna à tutti i prufessori nati. Comu unu di l 'ecunumisti più prulifica di tutti i tempi (moins de 45 anni, lu scinziatu creatu un mediu di un articulu ogni mese), addivintau una di l autori di più successu in relazione à a publicazione di e so opere. U un'opera chì creatu u Paul Anthony Samuelson ( "Economy"), per esempiu, stu puntu di più chè dui duzina publicazioni. Iddu fu trasfiruta armenu 12 lingui. Stu travagliu hè statu vindutu in parechji stati, in una quantità di più chè 4 miliuna di copii.

Un evenimentu di fideltà unica esigenza in lu la storia di l 'econumìa! Ancu in u nostru paese hè statu liberatu, di sicuru, mudifica Live è accurtatoghji ideali.

Perchè hè l ' "ecunumia" hè divintatu cusì pupulare?

U ecunumisti anu permessu di parechji anni, per via di a mancanza di cumunicazzioni tra lu novu macroeconomics (Keynesian) è vechji li (ebbica). Tuttavia, Samuelson un'opera ch'ellu hà creatu scusa à "sìntisi ebbica." Prublemi cun favore, secondu à ellu, bisognu interventu in a tiuria di ebbica di Keynesianism. Ma prima, vi pò dà torna u cumandu di lu putiri, dopu hè arrivatu lu full employment.

Sta ricunniscenza hè a chjave di capiri lu chi a riescita di u libru, chi fù creatu da Paul Samuelson ( "Economy"). Unu di l 'features, più bellu di lu (a propositu, un gran santu di' arti di stampa, oltri a la prima un'opera nant'à tiuria ecunomica, fatta cù grafisimi culurata) hè l 'una misura chì correlate successu arrinisciutu a riflèttiri li ntiressi ecunòmichi di i publichi, cambia più tempu. I Ùn sò ancu avutu tempu di parrari di la fini di una nova emissione temàtiche, comu lu statu subitu dunau a lu prossimu edizione di "ecunumia".

U sicretu di granni nfruenza Samuelson

Paul Samuelson, u famosu verdi "libbirali" (in u sensu American di a parolla), pruvà à tena u tempu d 'oru in u dibàttitu cchiù mpurtanti, comu lu burocrazia, o à u mercatu, s'ellu publicu o privatu, monetarism è Keynesianism. Iddu nun pichjò in u so travagliu à a pusizioni ideali 'estremu. Cusì, Paul Samuelson hè un esempiu accillenti, scinziatu ecunumia chì inghjenghi centru pulitica facirmenti. Ghjè unu di i mutivi di la granni nfluenza persunale di u economistu.

Nimici e ammiratori

In Samuelson ùn hè assai di li nimici. È quelli chì eranu chjamati da u so equilibrists ecunomica è intellettuale Paganini. Ma parechji appassiunati di stu scinziatu ellu u fundatore di u principale indicazione di scenza ecunomica in u nostru tempu e ricchezze. Ch'elli ùn esitò à chjama "Samuelson èbbica" piriudu post-di guerra à u sviluppu di sta scienza.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.unansea.com. Theme powered by WordPress.