AffariIndustria

Dynamite hè l'inventa di Alfred Nobel

A dinamita hè una mistura explosiva especial, basata in nitroglycerina. Semu devi esse nutatu chì in a so forma pura, questa sustanzita hè summamente peligrosa. Mentri impregnated absorbenti sòlidificanti cù nitroglycerine a faciu salva per almacenà è usu, comuni d'utilizà. Inoltre, dinamita pò cuntene altre sustanzi. In regula, a massa furmata hè a forma di un cilindru è hè imballata in carta o plastica.

L'invenzione di dinamita

Un avvenimentu impurtante per l'invenzione di dinamita hè stata a scuperta di nitroglycerina. Questu successu in u 1846. U scupreru era u chimicu di l'Italia, Ascanio Sobrero. Per un putenti splusivu, immediatamenti principia à fà fabbricazioni in u mondu. Unu unu apertu in Russia. I chimici nobili Zinin è Petruschevsky cerconu una manera di appiecà à modu sicuru. Unu di i so studienti era Alfred Nobel.

In u 1863, Nobel hà scupertu a càmpulita di detonatore, chì simplificava grandi l'usu praticu di nitroglycerina. Questu hè stata fatta da attivà l' explosiu cun l'aiutu di rattling mercury. Parechje persone oghje cunsiderà sta scuperta di u Nobel per esse più impurtante ch'è u scuperta di dinamita.

Prophetu dinamita in u patronu sucu patentatu in u 1867. Finu à u mità di u seculu passatu, era usatu cum'è u splitivi principale à u travagliu in a muntagna è, sicuru, in affari militari.

A dinamita hè caminata per u pianeta

U primu tempu di usà dinamita per un scopu militari hè statu propositu da u Premiu Nobel in l'annu quandu ellu patentò. In ogni casu, l'idea hè stata cunsiderata frustatta, perchè ùn hè troppu micca sicuru.

In una scala industriale, a produzzione di dinamita hè stata in 1869. Unu di i primi a usalla industriali russi. Dighjà in u 1871, era utilizzatu per l'estrazione di carbone è di zinc.

U voluminu di a pruduzzione di dinamita criscinu expunentially. Sì in 1867 11 temi sò stati pruduciuti, dopu à 5 anni - 1570 tunnillati, è à 1875 hè stata produta à 8000 tunnillati.

U fattu chì a dinamita hè una arma unguenti era capiu prima di i tedeschi. Cuminciaru à scupperà e furtificii è ponti, impone l'ughjettu di l'è di i Francesi. In u 1871, stu materiale splussivi hè stati cumparse in e truppe di l'Austria-Ungaria.

Chiddu chì dinamita custituiscenu?

Quandu i industriali è u mondu militari scuprìanu ciò chì era inclusu in a dinamita, stabiliscenu immediatamente a so pruduzzioni. Continuu a producià oghje. Oghje hè un cartucciu chì pesa à 200 grammi, chì pò esse usatu per mezu annu. Ci sò altitudini altitudini è sustanzi di basi minimi.

Mentre a cumpusizioni di dinamita difiere di u fabricatore à u fabricatore, i so cumpunenti principali cumpitenni naturali ùn anu cambiatu.

U principali hè una misura nitru. Era utilizzatu per migliurà a resistenza di ghiaccio. Era di nitroglycerina è dinitrogicol. Questu hè u compenente principalu, chì occupò à u 40% di u pesu. U cumpostu chì cumpone in quantu à u voluminu hè u nitratum ammonium (à un 30%), quasi u 20% si trasferitivi à nitrate di sodiu. U restu di l'ingredienti anu accumpagnatu à una stretta bassa: nitrocellulosa, farina di legnu, balsa è talc.

Dinamita à u serviziu di criminali

Unu di i primi a capisce chì dinamita hè, criminali di tutti i raghji è l'organizazioni terroristi. Unu di i primi criminii cù l'usu di questu explosiu in i Stati Uniti in u 1875. U cumpagnu americanu William Kong-Thomassen pruvatu à minà a vela di Mosel, chì avia andatu à u mari, per riceve l'assicuranza. In ogni casu, u barmolu cù dinamita in autumata spettaculu in u portu durante a carica. A tragedia tombò 80 persone.

In ogni casu, u primu fallimentu ùn impedisce micca i capipasenti di u infernu è i terroristi. Da u 1883 à u 1885, membri di una urganizazione extremist chì favurevanu a siparazioni di l'Irlanda da u Regnu Unitu, scene una seria d'explosioni chì utilizanu dinamita. Cumprendi una splusioni in u dipartimentu principalu di a polizia britannica Scout Yard è un tentativu di minàri u Ponte di Londra.

Eranu usatu questa sustanzia è i peleanu contr'à u autocrazia in Russia. In particulare, u partitu "Narodnaya Volya". In Auropa, dinamita hè stata largamente utilizata da anarchisti.

A popularità di dinamita cascate

Per parechji anni, a più parte industrialista cose chì a dinamita hè a splutazione principaria in a minera è a scuparta di minerali novi. Hè stata a cuncurrenza di salitulu finu à a fine di u XX sèculu. In certi paesi - finu à a mità di l'anni 80. Per esempiu, a dinamita era assai populari in Sudafrica. Hè stata utilizata quì in mine d'oru. Oghje più vicinu à i 90 anni, sottu a prissioni di l'urganizazioni sindustriali, a maiò parte di e piante hè stata ridizzione à un espluratu basatu in nitrat safer.

In Russia, a dinamita hè stata missa in manu dopu à a Gran Guerra Patriòtica. Particularmente popular era a cumpensazione di difficult-to-freeze. Da a industria domestica, u materiale splussivi fu fattu solu in i 1960.

Per parechji paesi, dinamita hè un esercitivu cunfortu è fà cunfurmate. Sta situazione di u sughjettu persiste per casi 100 anni. A data, dinamita ùn occupanu micca più di u 2% di u rototoriu totali di tutti l'explosivi in u mondu.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 co.unansea.com. Theme powered by WordPress.